Guvernul susține că Strategia infrastructurii feroviare nu introduce politici noi. PSD ar putea ataca din nou în instanță

Pentru perioada 2026–2030, Guvernul a stabilit trei obiective majore: recuperarea, într-un ritm accelerat, a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare, creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă și integrarea României în spațiul feroviar unic european.

Doar 45,76% din necesarul de finanțare, asigurat în perioada 2021–2025

Potrivit datelor prezentate de Guvern, în perioada 2021–2025, finanțarea asigurată pentru infrastructura feroviară publică a reprezentat doar 45,76% din necesarul estimat.

Pentru activitățile de mentenanță și reînnoire, gradul de finanțare a fost de 49,46%, în timp ce pentru modernizare acesta a ajuns la 43,47%.

Deficitul de finanțare s-a reflectat direct în acumularea restanțelor privind reînnoirea infrastructurii. Lungimea liniilor curente și directe ajunse la scadență pentru reînnoire a crescut de la 1.364 de kilometri în 1990, reprezentând 10,10% din total, la 5.596 de kilometri în 2010, respectiv 41,14% din total.

În 2025, lungimea liniilor ajunse la scadență pentru reînnoire a ajuns la 9.753 de kilometri, ceea ce reprezintă 72,56% din lungimea totală a infrastructurii.

Transportul feroviar de călători și marfă, în scădere

Evoluțiile din perioada 2021–2025 indică o scădere pe mai multe segmente. Transportul feroviar de călători a scăzut cu 2,45%, transportul feroviar de marfă cu 22,89%, iar piața feroviară în ansamblu cu 7,99%.

Potrivit Guvernului, investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru creșterea atractivității și competitivității transportului feroviar. Pe termen mediu și lung, acestea pot contribui la reducerea costurilor de transport, decongestionarea rețelei rutiere, îmbunătățirea conectivității cu rețeaua europeană și susținerea competitivității economiei naționale.

Guvern: Strategia nu introduce politici publice noi

Guvernul precizează că Strategia aprobată nu introduce politici publice noi și nu modifică direcțiile de politică publică deja aprobate. Precizarea vine în contextul în care instanța a suspendat, la cererea PSD, Hotărârea de Guvern privind strategia biodiversității.

Documentul actualizează și continuă, pentru perioada 2026–2030, măsurile și proiectele stabilite prin documentele strategice aflate în vigoare, inclusiv Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021–2025 și Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021–2030.

Strategia reprezintă un instrument de planificare indicativă, a cărui adoptare periodică este prevăzută de legislația națională și de dreptul Uniunii Europene. România are, totodată, obligația de a notifica Comisia Europeană cu privire la adoptarea documentului, mai arată comunicatul de presă al Guvernului.

CCR respinge sesizarea AUR pe strategia pentru conservarea biodiversității

Toni Neacșu: PSD ar trebui să atace în justiție această strategie

De partea cealaltă, fostul judecător CSM, Adrian Toni Neacșu, susține că Guvernul nu poate adopta legal Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030. El invocă precedentul strategiei biodiversității.

„Pentru Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030, Consiliul Legislativ a dat identic un aviz negativ.
Guvernul demis nu poate lua decizii care introduc modificări structurale, cu efecte pe o perioadă lungă de timp și care definesc politici noi, adică exact ceea ce este în conținutul ei orice strategie.

Dacă PSD este consecvent și atent la respectarea stării de constituționalitate ar trebui să atace în justiție și această hotărâre, ceea ce va duce previzibil la suspendarea efectelor ei juridice, cu toate consecințele negative pe care ni le putem imagina. De altfel, suspendarea acestei eventuale HG poate fi obținută ușor de orice persoană care justifică un interes, adoptarea ei abuzivă fiind evidentă și confirmată anticipat atât de Curtea Constituțională, cât și de instanțele de contencios administrativ, a scris Toni Neacșu pe pagina de Facebook.