Harta pensiilor din România. În ce județe trăiesc pensionarii pe picior mare

Pensii foarte diferite în România: 4.132 de lei în Sectorul 1 și doar 2.229 de lei în Botoșani. Vezi harta pensiilor și județele din top.

Harta pensiilor din România. În ce județe trăiesc pensionarii pe picior mare

Pensii foarte diferite în România: 4.132 de lei în Sectorul 1 și doar 2.229 de lei în Botoșani. Vezi harta pensiilor și județele din top.

Pensia medie din România a ajuns la 2.821 de lei în iulie 2026, însă diferențele dintre regiuni sunt considerabile. Sectorul 1 din București are cea mai mare pensie medie, de 4.132 de lei, în timp ce Botoșani se află la polul opus, cu 2.229 de lei. Dintre județe, Hunedoara conduce clasamentul, cu 3.494 de lei. Diferențele sunt puse în legătură cu nivelul salariilor, durata contribuțiilor și structura economică a fiecărei zone.

Pensia medie din România a ajuns la 2.821 de lei în luna iulie 2026, însă veniturile pensionarilor diferă considerabil de la o zonă la alta. Cele mai recente date ale Casei Naționale de Pensii Publice arată că între județul cu cea mai mică pensie medie și Sectorul 1 al Capitalei există o diferență de 1.903 lei, echivalentul unui decalaj de aproximativ 85%.

La nivel național erau, în iulie, 4.573.268 de pensionari, iar valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite într-o singură lună a fost de aproximativ 12,9 miliarde de lei, notează Libertatea. 

Hunedoara, județul cu cea mai mare pensie medie

Dintre județele României, Hunedoara se află pe primul loc în clasamentul pensiilor medii, cu 3.494 de lei. Urmează Brașov, cu 3.330 de lei, și Gorj, unde pensia medie ajunge la 3.312 lei.

Pe următoarele poziții se află Constanța, cu 3.021 de lei, Galați și Prahova, ambele cu 3.019 lei, precum și Argeș, cu 3.011 lei. În top se mai regăsesc Cluj, cu 2.882 de lei, Alba, cu 2.876 de lei, și Mehedinți, cu 2.850 de lei.

Nivelul ridicat al pensiilor din aceste județe este legat, în principal, de structura economică și de istoria industrială a regiunilor. Hunedoara, Gorj sau Brașov au avut de-a lungul timpului sectoare industriale importante, în care o parte dintre angajați au avut salarii și perioade consistente de contribuție la sistemul public de pensii.

Botoșani, la polul opus

În partea de jos a clasamentului se află Botoșani, unde pensia medie este de 2.229 de lei. Urmează Vrancea, cu 2.275 de lei, și Vaslui, cu 2.283 de lei.

Lista județelor cu cele mai mici pensii medii este completată de Giurgiu, cu 2.291 de lei, Suceava, cu 2.359 de lei, și Satu Mare, cu 2.376 de lei.

În cazul Botoșaniului, diferența față de media națională este de 592 de lei. Comparativ cu Hunedoara, diferența ajunge la 1.265 de lei, ceea ce înseamnă că pensia medie din județul aflat pe primul loc este cu aproximativ 57% mai mare. (Libertatea)

Diferențele sunt explicate în mare măsură prin nivelul veniturilor obținute în perioada activă, durata contribuțiilor și specificul economic al fiecărei regiuni. Practic, discrepanțele economice acumulate de-a lungul deceniilor se reflectă astăzi și în veniturile pensionarilor.

Sectorul 1 depășește pragul de 4.000 de lei

Cea mai mare pensie medie din România nu se regăsește însă într-un județ, ci în Sectorul 1 al Capitalei. În iulie, pensionarii din această zonă au avut o pensie medie de 4.132 de lei.

Sectorul 1 este urmat de Sectorul 6, cu 3.668 de lei, și Sectorul 2, cu 3.618 lei. În Sectorul 3 pensia medie a fost de 3.515 lei, în Sectorul 4 de 3.490 de lei, iar în Sectorul 5 de 3.089 lei.

Per total, în București, cei 466.811 pensionari din cele șase sectoare au primit în medie 3.581 de lei pe lună, cu 760 de lei peste media națională.

Capitala concentrează și o parte importantă din banii distribuiți prin sistemul public de pensii. În luna iulie, drepturile de pensie aferente celor șase sectoare au însumat aproximativ 1,672 miliarde de lei, adică aproape 13% din totalul de 12,9 miliarde de lei acordat la nivel național.

De ce apar diferențe atât de mari

Valoarea pensiei publice este influențată în principal de veniturile pentru care o persoană a plătit contribuții și de perioada în care a contribuit la sistem. Din acest motiv, județele în care au existat salarii mai mari și industrii puternice au ajuns să aibă, în prezent, pensii medii mai ridicate.

La polul opus, regiunile cu venituri mai mici și cu o activitate economică mai slabă au acumulat contribuții mai reduse, ceea ce se reflectă în nivelul pensiilor.

Harta pensiilor arată astfel nu doar diferențele dintre veniturile pensionarilor, ci și decalajele economice dintre regiunile României. De la cei 2.229 de lei din Botoșani până la cei 4.132 de lei din Sectorul 1, diferența este de 1.903 lei pe lună.

Datele arată că locul în care un român a lucrat, nivelul salariilor obținute și numărul anilor de contribuție pot avea un impact major asupra venitului pe care îl primește după ieșirea la pensie.

Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. ce importanta are? important e ca au distrus industria-in timp ce politicienii de 35 ani mint si iau bani nemeritati- au pus pe fuga exact specialistii -din toate domeniile- si DECI AU DISTRUS SISTEMUL PIRAMIDAL DE SUSTINERE A PENSIILOR !!! Acusi MADAME U.E. o sa vrea privatizarea fondurilor de pensii , de catre privati , asa sa declare faliment la un moment dat si SA FIE SANSA SA DISPARA CU FONDURILE DE PENSII ..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.