Hârtiile oficiale (52)

1. Palmaresul maestrului Ludovic L. a rămas strălucitor, asemenea armurii lui Radames al III-lea oglindindu-se în soare

3. Geniala dezbatere excepţională: (continuare)

Aşadar, palmaresul maestrului Ludovic L. a rămas pe veci strălucitor, asemenea armurii lui Radames al III-lea oglindindu-se în soare: maestrul Ludovic L. a rămas singurul avocat care a izbutit să piardă absolut toate procesele. Aşa că nu trebuie să se mire nimeni de tarifele foarte consistente pe care le încasează. Excelenţa se plăteşte!

CONCLUZIE: Maestrul Ludovic L., pe care, de fapt, nu-l cheamă Ludovic L., este singurul avocat care pierde toate procesele în favoarea mandanţilor săi. Cum poţi să pierzi în favoarea celui care a pierdut? Doar aşa cum a procedat mereu maestrul Ludovic L., pe care, de fapt, nu-l cheamă Ludovic L.! (Adică, aşa cum s-a arătat, urmările acelor pierderi se transformă întotdeauna în avantaje, chiar dacă de multe ori câştigurile nu sunt mereu şi/sau imediat conştientizate. Dacă nu înţelegeţi, mai parcurgeţi o dată acest minunat material! Şi dacă nu veţi înţelege nici atunci, mai parcurgeţi-l încă o dată! Şi dacă nu veţi înţelege nici atunci, mai parcurgeţi-l încă o dată! Justiţia suverană este fără de sfârşit!

ANEXĂ

Cutuma pentru angajarea maestrului Ludovic L.

Deci, acestea fiind arătate, ca să puteţi cuprinde în întreaga lui splendoare geniul inegalabil al maestrului Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.), trebuie neapărat să mai amintim şi cutuma pentru angajarea maestrului Ludovic L.., cutumă introdusă în practică la iniţiativa Profesorului Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, pe când nu era încă nici emerit şi nici membru al Academiei (ceea ce dovedeşte cât de precoce au fost ideile revoluţionare ale lui J. Z.).

Ţinând cont că apariţia într-un proces a avocatului Ludovic L. duce inevitabil  – inevitabil! – la pierderea cauzei de către cel pentru care este angajat, Julius Zimberlan a trimis în Parlament un proiect de lege prin care:

1. Să nu poată fi angajat maestrul Ludovic L. decât printr-o prealabilă tragere la sorţi între părţile în litigiu.
2. Fiindcă tarifele avocatului Ludovic L. au ajuns exorbitante, aceste plăţi să fie plafonate.

În motivarea proiectului de lege, J.Z. a arătat cât se poate de limpede că doar astfel s-ar putea obţine imparţialitatea actului de justiţie.

După lungi dezbateri, Camera a decis prin vot cu bile:

1. la punctul 1: 110 voturi „pentru”, 132 voturi „contra” şi 46 abţineri;
2. la punctul 2: 110 voturi „pentru”, 132 voturi „contra” şi 44 abţineri (doi parlamentari părăsind şedinţa).

Curtea Constituţională a considerat justă decizia, motivând că fiecare cetăţean are ab initio dreptul la apărătorul dorit, precum şi faptul că tarifele reale sunt aproape imposibil de controlat. Drept consecinţă, în loc să devină lege, propunerea Profesorului Universitar Emerit Academician Doctor Dr. H. C. Julius Zimberlan, pe când nu era încă nici emerit şi nici membru al Academiei, a devenit cutumă, intrând în practică tragerea la sorţi în prealabil într-o cameră specială şi în prezenţa unui notar.

Urmarea este că toate cauzele judecate, atunci când una dintre părţi este apărată  de maestrul Ludovic L., îşi mai urmează cursul doar pentru a se respecta prevederile legilor în vigoare, dar de fapt, ştiindu-se de la început care parte va pierde. Şi astfel s-a câştigat timp, nici unul dintre cei condamnaţi după ce a beneficiat de serviciile maestrului Ludovic L., nu mai atacă soluţia, ştiind că e fără nici o şansă de izbândă.

Şi, tot prin cutumă, s-a introdus regula nescrisă ca tariful (deloc neglijabil) să-i fie plătit maestrului Ludovic L. de către partea adversă. Nici aici nimeni n-a făcut vreodată nazuri.

Poate vă mai amintiţi că onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak nu-l putea înghiţi pe maestrul Ludovic L. (inutil să mai precizăm că pe avocat nu-l cheamă Ludovic şi nici L., dar că ţinem la această măsură de prevedere) şi că avea mereu crampe intestinale în noaptea de dinaintea unei cauze în care pleda aşa-numitul Ludovic L., în schimb, Profesorului Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, maestrul Ludovic L. îi este chiar simpatic: fiindcă avocatul acesta este cult, politicos şi fiindcă, în cazurile lui, toate procesele durează puţin şi soluţiile nu sunt niciodată atacate.

Ceea ce nu e puţin lucru!

Da, tratând teme general umane, Justiţia suverană, prin profesionişti de nivelul celor pomeniţi aici, dovedeşte mereu că nimeni nu este mai puţin vinovat decât noi, ceilalţi.        l

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.