Primarul Ciprian Ciucu, alături de mai multe ONG-uri partenere și experți, au participat azi la o conferință de presă chiar în Herăstrău, unde au prezentat care sunt următorii pași care vor fi făcuți pentru regenerarea parcului.
Transformarea Parcului Herăstrău porneşte de la priorităţile exprimate de aproape 10.000 de participanţi la consultarea publică şi de la o finanţare privată de 900.000 de euro deja mobilizată de Fundaţia Comunitară Bucureşti. Primii 90.000 de euro vor fi investiţi imediat în studiile şi expertizele necesare regenerării spaţiilor verzi din parc, restul urmând să fie direcţionaţi pe măsură e etapele sunt stabilite împreună cu administraţia publică. Mai departe, Fundaţia Comunitară Bucureşti îşi propune să atragă fonduri de până la 10 milioane de euro din mediul privat şi din rândul societăţii civile pentru planul ulterior de intervenţie, se arată într-un comunicat.
„Parcul Herăstrău este cel mai important parc al Bucureștiului. Ne ocupăm de el, să-l punem la punct. Lucrările se vor face etapizat, iar datele din cercetare vor sta la baza temelor de proiectare pentru următoarele etape. Vom face un plan de management și investiții, e ca un manual de instrucțiuni pentru ADP și un plan de acțiune pe termen lung pentru PMB”, a declarat primarul general Ciprian Ciucu, în cadrul conferinței de presă.
Priorităţile pentru Parcul Herăstrău
Consultarea publică, derulată în perioada mai-iunie 2026, arată că 43,8% dintre respondenţi se declară nemulţumiţi de starea actuală a parcului, scorul mediu de satisfacţie fiind de 2,56 din 5. Alţi 43,7% evaluează situaţia drept acceptabilă, în timp ce doar 12,5% se declară mulţumiţi.

La consultarea publică au participat 9.780 de utilizatori ai parcului şi continuă cu mobilizarea imediată a resurselor necesare pentru pregătirea intervenţiilor. Fundaţia Comunitară Bucureşti a atras deja o finanţare privată de 900.000 de euro pentru procesul de regenerare şi alocă, într-o primă etapă, 90.000 de euro pentru studiile, expertizele şi documentaţiile tehnice necesare, inclusiv inventarierea arborilor, evaluarea stării acestora şi elaborarea unui plan de gestionare a patrimoniului arboricol. În paralel, Fundaţia pregăteşte o campanie prin care urmăreşte să atragă până la 10 milioane de euro de la companii şi donatori individuali pentru etapele viitoare de regenerare a parcului.
Aşteptările participanţilor sunt foarte concrete
Modernizarea infrastructurii generale este considerată prioritară de 83,2% dintre respondenţi, iar 74,3% indică refacerea mediului natural drept una dintre principalele direcţii de intervenţie. Toaletele publice permanente, mai numeroase şi mai curate, reprezintă cea mai solicitată măsură punctuală rezultată din consultare, indicată de 85,5% dintre respondenţi. Iluminatul mai bun pe timp de noapte e indicat de 81,4% dintre respondenţi, urmat de reabilitarea aleilor şi a pavajelor (77,9%), asigurarea de cişmele funcţionale (68,9%) şi îmbunătăţirea mobilierului urban (61,6%). Jumătate dintre respondenţi îşi doresc şi utilizarea unor materiale mai naturale, cu mai puţin beton şi metal.
Refacerea mediului natural, fel de importantă
78,6% cer mai mulţi copaci şi vegetaţie mai densă pentru umbră, răcoare şi filtrarea aerului, 71,2% vor îmbunătăţirea calităţii apei lacului, iar 56,9% un acces mai bun la mal. Aproape jumătate dintre participanţi au menţionat aleile şi trotuarele degradate printre principalele nemulţumiri, în timp ce răspunsurile indică o preferinţă clară pentru păstrarea caracterului natural al parcului şi evitarea intervenţiilor excesive. Rezultatele consultării publice arată şi nevoia unei organizări mai bune a mişcării în parc. 58,5% dintre respondenţi îşi doresc o pistă de alergare cu suprafaţă dedicată, 56,2% facilităţi mai bune pentru activităţi nautice, iar 53,8% infrastructură pentru biciclete şi trotinete. Separarea mai clară a traseelor pentru pietoni, alergători şi mijloacele pe roţi este una dintre temele recurente ale consultării.

„Cei aproape 10.000 de oameni care au participat la consultare nu ne-au oferit doar opinii despre parc. Ne-au dat o listă de priorităţi şi un mandat de acţiune: să protejăm ceea ce Herăstrăul are valoros şi să reparăm ceea ce îl împiedică să îşi atingă potenţialul. Rolul nostru este să ducem această voce mai departe, să mobilizăm resurse şi să contribuim la transformarea priorităţilor în proiecte reale. Avem deja 900.000 de euro asiguraţi pentru intervenţii asupra spaţiilor verzi, alocăm imediat 90.000 de euro pentru pregătirea proiectelor şi ne propunem să construim, alături de companii şi cetăţeni, un fond de până la 10 milioane de euro pentru regenerarea parcului”, arată Alina Kasprovschi, director executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti.
Resursele private
Protocolul de colaborare reuneşte Primăria Municipiului Bucureşti, Administraţia Domeniului Public Bucureşti, Fundaţia Comunitară Bucureşti şi Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti-Ilfov şi a fost votat în unanimitate în Consiliul General al Primăriei Municipiului Bucureşti.
Partenerii vor lucra împreună la elaborarea studiilor, analizelor şi documentelor strategice necesare regenerării şi administrării pe termen lung a Parcului Herăstrău Vechi, zonă unde se vor desfăşura primele intervenţii. Colaborarea are la bază interesul public, transparenţa, participarea civică, protejarea patrimoniului istoric şi natural şi a biodiversităţii, precum şi fundamentarea deciziilor pe date şi expertiză tehnică.

Modelul propus delimitează clar responsabilităţile. Primăria Municipiului Bucureşti şi administraţia parcului coordonează procesul instituţional, stabilesc cerinţele, validează rezultatele şi asigură implementarea acestora. Fundaţia Comunitară Bucureşti mobilizează resurse private, contractează specialişti şi urmăreşte derularea etapelor finanţate. Specialiştii Asociaţiei Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti-Ilfov, împreună cu experţi din domeniile conexe, vor realiza inventarierea arborilor, vor elabora studiile şi expertizele de specialitate şi vor întocmi planul de gestionare a arborilor din Parcul Herăstrău Vechi. Comunitatea va rămâne implicată prin consultări şi prin urmărirea transparentă a evoluţiei proiectului.
Prima etapă a transformării
Prima etapă a început în iunie 2026, cu lucrările de consolidare a malurilor. Echipele de muncitori și utilaje au deschis 6 puncte de lucru.
- La limita cu Barajul Băneasa
- Din Șos. București-Ploiești, în zona ADP București
- Din Șos. Nordului, între pasajul CF și Ecluza Herăstrău
- În zona Fântânii Miorița
- În zona Piața Presei
- Din Bd. Aviatorilor.
Faptul că bucureştenii vor să rămână implicaţi în proces este relevat de consultarea care arată că 63,8% s-au declarat disponibili pentru consultări viitoare, iar 3.581 de persoane şi-au lăsat datele de contact pentru a fi implicate în etapele următoare. În plus, 38% ar face voluntariat, iar 28,9% ar contribui financiar la restaurarea parcului. Consultarea a creat astfel nu doar o bază de date despre nevoile Parcului Herăstrău, ci şi o comunitate pregătită să susţină transformarea sa.

Noul model de colaborare poate transforma această disponibilitate într-un parteneriat pe termen lung între administraţie, cetăţeni, companii, donatori şi specialişti. Obiectivul comun este ca priorităţile exprimate de comunitate să fie transformate în studii, proiecte şi intervenţii concrete, într-un proces transparent şi coerent de regenerare a unuia dintre cele mai importante spaţii verzi ale Capitalei.
„Parcul Herăstrău poate deveni un exemplu despre cum se pot face proiecte importante pentru Bucureşti atunci când administraţia, comunitatea şi mediul privat lucrează împreună în aceeaşi direcţie. Prin colaborarea public-privată cu Primăria Municipiului Bucureşti pentru viitorul parcului nu vrem doar să finanţăm câteva etape, ci să construim un proces care continuă, rămâne transparent şi păstrează oamenii implicaţi, generând rezultate vizibile pentru parc şi pentru oraş”, mai spune Alina Kasprovschi.
Citește și: Schimbare în Herăstrău: Teatrul de Vară, preluat de Primărie
Nu stiu daca a-ti opservat , in Romania se practica tot felul de planificari pt. diverse santiere ,se incaseaza destui bani pt. aceste planuri ,dupa care din diverse motive se sisteaza lucrarea si se pune sare peste toate planurile .Este si asta o modalitate de tocat niste bani ,fara sa se faca nimic.