Ilie Stoian: Dreptul de a spune și combaterea dezinformării

Într-o lume normală, într-o societate democratică, dreptul de a spune, dreptul la libera exprimare, dreptul la expresie sau cum vreți să-l numiți, este de netăgăduit. Nu poate fi interzis. În fapt, el este baza democrației pentru că pur și simplu, pe baza diversității opiniilor, atunci când avem de-a face cu oameni normali la cap care să conducă o țară, se pot trage cele mai corecte concluzii, se pot lua cele mai corecte decizii.

Și dacă, amuzându-mă un pic, mă gândesc că semnez în Cotidianul articole total împotriva liniei acestui ziar, se confirmă o dată în plus principiul de mai sus, dar și acela că, jurnalist fiind, trebuie să te adresezi tuturor, dar în primul rând celor care nu sunt de acord cu tine, nu celor care te aprobă de fiecare dată. Pentru că preopinenților trebuie să le arăți că lucrurile au și o altă față și că realitatea s-ar putea să nu fie cea pe care o cred ei, nu celor care gândesc ca tine.

Revenind la dreptul de a spune, trebuie să facem o distincție clară între informații reale, opinii și analize care se bazează pe argumente, și știrile false, manipulările sau campaniile de dezinformare. Pentru că, una e să spui ”eu cred așa pentru că”…, aducând argumentele pe care le ai la dispoziție și intrând în dialog cu cineva care are o opinie contrară și cu totul alta e să prezinți o realitate modificată, cu scopul de a manipula opinia publică. În această ultimă situație, dreptul la exprimare trebuie limitat drastic, ba chiar, interzis.

Aceste lucruri sunt cu atât mai acute în această perioadă, când suntem supuși unei avalanșe de informații false și a unor încercări (de multe ori reușite), de manipulare. Pentru noi, ca europeni, dar și pentru noi, ca români, astfel de situații devin și mai acute, știind că 2024 va fi un an electoral.

Tocmai de aceea, Comisia Europeană a lansat în această toamnă platforma online „trUE – Adevărul gol-goluț”, menită să limiteze sau chiar să elimine, dacă se va putea, efectele știrilor false și ale companiilor de dezinformare a cetățenilor.

Această inițiativă a venit după ce în cursul lunii septembrie a fost dat publicității Raportul Rețelei Europene de Standarde de Verificare a Faptelor privind dezinformarea-EFCSN. Raportul, care se referă la activitatea din primele șase luni ale anului 2023, este deosebit de important și, sincer, mă mir cum de el a fost trecut cu vederea de foarte multe instituții și, mai ales, de aproape toată presa.

Funcționând în baza Codului de bune practici privind dezinformarea, stabilit încă din 2017 de către Comisia Europeană, EFCSN stabilește acorduri cu organizațiile de verificare a faptelor pentru a acoperi toate statele membre și limbile din Uniunea Europeană, oferă contribuții financiare echitabile, pentru a integra sau utiliza în mod constant verificarea faptelor în platforme și oferă acces adecvat verificatorilor de fapte pentru a-și face munca în serviciile lor.

Iar acum, acest organism și-a publicat primul raport de activitate, anunțând totodată că în perioada următoare își va intensifica dramatic activitatea de verificare a veridicității informațiilor transmise în media europeană și va acționa în consecință, pentru a proteja populația Uniunii Europene împotriva manipulărilor.

Fără a-l cita in extenso, din documentul amintit reținem următoarele:

-78% dintre organizațiile de verificare a faptelor au raportat că au acorduri cu Meta care oferă acoperire de verificare a faptelor în majoritatea statelor membre, iar 15% au spus același lucru despre TikTok, acestea însă anunțând că operează instrumente proprii.

-Ținând cont de diversitatea Europei, EFCSN consideră că cea mai eficientă acoperire de verificare a faptelor din media/social-media fiecărei țări este cea implementată de organizațiile care au rădăcini acolo. Asta înseamnă nu numai să lucrezi în limba locală, ci să fii conștient de cultura, istoria, credințele și tradițiile care sunt chei pentru a înțelege corect faptele și pentru a comunica eficient cu diferitele sale comunități și subgrupuri.

-Potrivit datelor referitoare la mass-media rusă controlată de stat pe Facebook și Instagram, s-a observat că la șase luni după invazia Ucrainei, după limitarea informației provenită din aceste medii în spațiul Uniunii Europene, volumele de postări pe pagini au scăzut cu 43%, iar nivelurile de implicare au scăzut cu 80% față de aceeași zi, cu un an mai devreme.

-În urma acțiunilor de a restricționa acoperirea, disponibilitatea și adoptarea pe scară largă a instrumentelor AI generative, se poate acționa asupra modului în care se identifică și se abordează dezinformarea pe platformele din UE.

-În privința Meta, de la 01.01.2023 la 30.06.2023, s-au eliminat peste 6.900.000 de reclame de pe Facebook și Instagram în statele membre ale UE, dintre care peste 24.000 de reclame au fost eliminate de la Facebook și Instagram pentru încălcarea politicii de dezinformare. Aceste reclame se constituiau în formă de remunerație a celor care publicau informații false sau susțineau campanii de manipulare/dezinformare.

– De la 01.01.2023 până la 30.06.2023, în UE s-au etichetat peste 680.000 de reclame, atât pe Facebook, cât și pe Instagram, cu clauze „plătit de”, pentru ca publicul să afle care sunt entitățile care susțin persoanele care răspândesc informații false.

– S-au eliminat două rețele în T1 2023 și o rețea în T2 2023, pentru încălcarea politicii privind comportamentul neautentic coordonat (CIB), care viza una sau mai multe țări europene.

-De asemenea, se iau măsuri proactive pentru eliminarea conturilor false, acordând prioritate eliminării conturilor false care urmăresc să provoace prejudicii: În T1, s-au luat măsuri împotriva a 426 de milioane de conturi false (dintre care 98,7% au fost găsite proactiv), iar în T2 2023, s-au luat măsuri împotriva a 676 de milioane de conturi false (dintre care 98,8% au fost găsite în mod proactiv), pe Facebook, la nivel global. Aceste conturi false au reprezentat aproximativ 4-5% din utilizatorii activi lunari (MAU) la nivel mondial pe Facebook, în timpul T1 și T2 2023.

– Între 01.01.2023 și 30.06.2023, peste 190.000 de articole distincte de verificare a faptelor pe Facebook la nivel global au fost folosite atât pentru a eticheta, cât și pentru a reduce viralitatea a peste 40 de milioane de conținuturi din UE.

-În ceea ce privește Instagram, peste 52.000 de articole distincte la nivel global au fost folosite atât pentru a eticheta, cât și pentru a reduce viralitatea a peste 1,1 milioane de conținut în UE.

Citind toate aceste date și menționând că ele nu reprezintă decât o mică parte a cazurilor de eliminare a informațiilor false și a încercărilor de manipulare, se pune următoarea întrebare: Avem de a face cu un uriaș instrument de cenzură și de limitare a dreptului la informare a cetățenilor Uniunii Europene?

Opinia noastră este că, nu. Nu este un instrument de cenzură, nu sunt situații în care dreptul la libera exprimare a fost încălcat, pentru că sunt vizate informații false. Însă, de vreme ce războiul informațional capătă noi valențe, amplificate și de noile tehnologii și în condițiile în care războaie cât se poate de reale, de o barbarie ieșită din comun, fac ravagii în diferite zone ale lumii, inclusiv lângă granițele României, aceste acțiuni de limitare a pătrunderii de informații false provenite din spații ostile Uniunii Europene nu sunt doar binevenite, ci și obligatorii.

Iar dacă ne gândim că unii dintre cei care lansează informații false și care susțin cu ajutorul informațiilor false campanii de dezinformare și manipulare sunt chiar români, fie ei influenceri, jurnaliști, politicieni, postaci sau comentaci plătiți sau nu, dar acționând cu toții în contra intereselor României, aceste măsuri de interdicție devin cu atât mai utile, cu atât mai obligatorii.

Din această perspectivă, de exemplu, măsura luată de Facebook de a bloca publicarea unui text, fotografie sau imagine filmată, care prezintă informații false ori care fac parte din campanii de dezinformare și manipulare, încă de la stadiul de intenție (click de postare) și stopând orice posibilitate de viralizare, este mai mult decât benefică.

(Detalii despre activitatea EFSCN, precum și date despre acțiunile de blocare a dezinformării întreprinse de celelalte platforme importante, inclusiv X, Youtube, Microsoft etc, pot fi consultate accesând https://efcsn.com/consortium/.)