Fostul preşedinte Ion Iliescu se declară surprins, într-o postare pe blogul său, de „violenţa atacului verbal al preşedintelui Traian Băsescu împotriva Regelui Mihai”, el apreciind că preşedintele şi-a făcut „un obicei penibil” din a-i ataca pe foştii şefi de stat ai României.
„Am rămas surprins de violenţa atacului verbal al preşedintelui Traian Băsescu împotriva Regelui Mihai, atac de nimic justificat. Acest atac dovedeşte o crasă necunoaştere a realităţilor istorice, şi adaugă un nou factor de tensiuni interne, într-un moment extrem de delicat pentru România”, consideră Iliescu.
Fostul preşedinte apreciază că Traian Băsescu şi-a făcut un „obicei penibil” din a-i ataca pe foştii şefi de stat ai României, pe care îi tratează „cu un dispreţ nedemn de poziţia pe care o ocupă în stat”. Iliescu apreciază că acest comportament este excesiv până şi pentru un preşedinte care se declară jucător, reprezentând „expresia incompetenţei şi iresponsabilităţii”.
„Da, mi s-a reproşat, şi mi-am reproşat, atitudinea pe care am avut-o faţă de Regele Mihai imediat după decembrie 1989. Contextul era altul, şi nu putem nega, nici eu, nici Regele Mihai, că sfătuitorii noştri mai mult au turnat gaz peste foc, în momente delicate. Am exprimat aceste lucruri Regelui Mihai, şi am făcut tot ce a depins de mine pentru a îndrepta acele erori”, mai scrie Iliescu.
Fostul preşedinte menţionează că Regele Mihai şi familia regală şi-au asumat o serie de responsabilităţi în procesul de integrare europeană şi euro-atlantică şi au avut o contribuţie care trebuie apreciată.
Iliescu mai scrie în postarea de pe blogul său, referitor la cel de-Al Doilea Război Mondial, că, desprinzându-se de Puterile Axei, România a reuşit să evite transformarea teritoriului său naţional în teatru de război. „Violenţa şi ferocitatea cu care s-au purtat luptele în cel de-Al Doilea Război Mondial ne fac să credem că o mare parte a României ar fi devenit un uriaş câmp de ruine, că sute de mii de civili ar fi fost victime în plus ale confruntărilor armate”, notează Iliescu, apreciind totodată că „venirea la putere a generalului Antonescu, în septembrie 1940, a fost produsul unor eşecuri politico-militare, în plan intern şi extern, imputabile atât slăbiciunilor clasei politice şi fragilităţii democraţiei româneşti, cât şi neputinţei comunităţii internaţionale de a se opune revizionismului, militarismului şi agresivităţii unor puteri totalitare din Europa şi din Asia”.
„Decizia curajoasă de la 23 august 1944, de arestare a mareşalului Antonescu şi de întoarcere a armelor împotriva Axei, alături de Naţiunile Unite, s-a impus ca urmare a agravării situaţiei de pe front, unde Armata Roşie declanşase o amplă ofensivă pe direcţia Iaşi-Chişinău. Aceasta a fost singura decizie posibilă, în condiţiile date, pentru a asigura supravieţuirea Armatei Române şi continuitatea statului român. În înfăptuirea actului de la 23 august, un rol decisiv i-a revenit Majestăţii Sale, Regele Mihai – a cărui prezenţă o salutăm cu gratitudine – sprijinit în acţiunea sa de cele patru partide care la 20 iunie 1944 formaseră Blocul Naţional Democrat şi de conducerea armatei”, adaugă fostul preşedinte.
Iliescu menţionează că „cei care văd în actul de demnitate naţională de la 23 august 1944 începutul «comunizării» României interpretează incorect şi abuziv faptele”, adăugând că „politica «sferelor de influenţă» a făcut ca România să fie, alături de alte ţări central-europene, victima unui experiment politic tragic, care ne-a scos timp de peste patru decenii din cursul firesc al dezvoltării istorice”.
Ion Iliescu mai spune că, faptul că 23 august 1944 rămâne un eveniment controversat se datorează şi modului deformat în care a fost prezentat în perioada comunistă. El consideră că revine istoricilor datoria să analizeze faptele cu instrumentele omului de ştiinţă şi să elucideze controversele.
„Preşedintele Traian Băsescu a început să atace cu violenţă tot ceea ce am construit cu mare greutate în anii din urmă: reconcilierea naţională, asumarea trecutului, reconcilierea româno-maghiară, pacea socială, statul de drept, stabilitatea internă. Acest elan destructiv este pus în slujba unui singur ţel: exercitarea arbitrară şi autoritară a puterii, pentru atingerea unor obiective care nu au nimic în comun cu interesul naţional”, a mai scris fostul preşedinte pe blogul personal.