Condițiile unirii voluntare
Prin acest proiect, ministerul urmărește să determine primăriile să abandoneze, din proprie inițiativă, actuala formulă de organizare administrativă.
Documentul nu fixează nicio limită minimă de populație ori de suprafață pentru localitățile interesate. Singura condiție este ca fuziunea să implice minimum două unități administrative vecine, situate în același județ.
Pot opta pentru această variantă comunele, dar și orașele și municipiile, singura excepție fiind municipiul București. Decizia trebuie luată prin referendum local, iar costurile acestor consultări vor fi acoperite de Guvern.
Jumătate din impozite, timp de cinci ani
Potrivit Digi24, proprietarii ar urma să plătească, vreme de cinci ani, doar jumătate din impozitele locale. Reducerea de 50% vizează impozitul pe clădiri și pe terenurile din intravilan.
Golul creat astfel în bugetele locale ar urma să fie acoperit de Guvern, documentul ministerului precizând că sumele neîncasate din aceste impozite vor fi compensate din bugetul de stat.
Fonduri pentru infrastructură
Al doilea stimulent privește investițiile locale. Fiecare localitate care optează pentru comasarea voluntară ar primi de la minister 4 milioane de lei, sumă descrisă în document drept una de „cel puțin” 4 milioane de lei, ceea ce înseamnă că, în anumite situații, valoarea ar putea fi depășită.
Banii sunt destinați rețelelor de apă, gaze și canalizare, dar și construcției sau modernizării de drumuri, școli, grădinițe și dispensare.
Garanții pentru minoritățile naționale
Ca răspuns la criticile UDMR, ai cărei reprezentanți au invocat riscul pierderii identității în urma reorganizării administrative, proiectul conține o prevedere dedicată drepturilor minorităților.
În România, dacă membrii unei minorități naționale reprezintă peste 20% din locuitorii unei localități, ei pot folosi limba maternă în raporturile cu administrația locală.
Conform aceleiași surse, în cazul comasării voluntare, aceste drepturi s-ar păstra și dacă, în noua localitate, ponderea minorității coboară sub pragul de 20%.
Prin urmare, drepturile ar rămâne valabile, de exemplu, chiar dacă etnicii maghiari ar ajunge să reprezinte doar 10% sau 15% din populația noii unități administrativ-teritoriale.
Un an pentru reorganizarea primăriilor
Primăriile comasate vor dispune de un an pentru a-și restructura aparatul administrativ și pentru a organiza concursuri pe posturile din noua structură.
Numărul de angajați va depinde, practic, de noua organigramă, astfel că nu toți funcționarii actuali vor rămâne automat pe posturi.
Același termen, de un an, este prevăzut și pentru transferul patrimoniului și punerea la zi a actelor administrative, inclusiv a celor referitoare la terenuri, precum și la alte bunuri aparținând localităților.
Buletinele se schimbă abia la expirare
Potrivit sursei citate, Ministerul Dezvoltării a dat asigurări că reorganizarea nu le va impune cetățenilor drumuri suplimentare pentru actele de identitate.
După comasare, locuitorii nu vor fi nevoiți să-și înlocuiască buletinul sau alte documente de domiciliu, acestea urmând să fie actualizate abia la expirare, când oricum trebuie schimbate.
Comunele absorbite devin sate, dar își păstrează numele
O comună care se unește cu o localitate mai mare nu va rămâne fără nume, a promis ministerul. Ea va fi retrogradată la statutul de sat, însă va figura în continuare pe hartă.
În clădirea fostei primării va funcționa un punct de lucru, deservit de un angajat, unde locuitorii își vor putea achita impozitele și taxele și vor putea cere adeverințele necesare.
Citește și: De la 429 de comune ale lui Stoica la 1.569 ale lui Benea. Județele cele mai „lovite” dacă reforma PSD s-ar extinde și la localitățile sub 3.000 de locuitori