Resursele naturale care ne-ar putea umple de bani

Investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera până în 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 miliarde dolari și vor aduce un plus de 40 miliarde dolari PIB-ului României. Tot în aceeași perioadă, impactul asupra pieței muncii se traduce prin susținerea unui număr mediu anual de peste 30.000 de locuri de muncă.

Aceste concluzii rezultă din raportul independent Deloitte Europa Centrală „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești“, realizat la solicitarea Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN). Studiul analizează o perioadă de 40 de ani, începând cu anul 2000. Datele utilizate aparțin Deloitte sau provin din surse publice (Comisia Europeană, ENTSO-G, ANRM, ANRE etc.), iar previziunile au fost realizate pe baza ipotezelor Deloitte Europa Centrală cu privire la evoluția, în general, a economiei românești și, în particular, a industriei offshore.

Estimări

Veniturile totale la bugetul de stat, în valoare de 26 miliarde dolari, reprezintă suma cumulată pentru perioada 2018-2040 (23 de ani), media anuală fiind de 1,13 miliarde dolari. Această sumă ar fi suficientă pentru a acoperi, de exemplu, aproximativ un sfert din deficitul bugetar din anul 2016. Estimările rezultate arată că fiecare miliard de dolari investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3 miliarde dolari în PIB-ul României în următorii 23 de ani. Mai mult, contribuie direct și indirect cu venituri de 1,9 miliarde dolari la bugetul de stat și creează și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă (2018-2040).

Efectul dezvoltării cu succes a proiectelor upstream offshore s-ar propaga, de asemenea, în sectoarele conexe (de exemplu, transportul și distribuția de gaze naturale), dar și în alte industrii (de exemplu, industria chimică, petrochimică și producția energiei electrice pe bază de gaze naturale), unde investiții de aproape 9 miliarde dolari ar fi posibile în urma surplusului de gaze și competitivității economice astfel create. La rândul lor, aceste investiții ar conduce la înființarea și menținerea a circa 42.000 de locuri de muncă până în 2040, la un impact cumulat estimat de 18,3 miliarde dolari asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și la un surplus cumulat de aproape 99 miliarde dolari în producția națională de bunuri și servicii între 2020 și 2040.

Ce ar face creșterea producției

Impactul direct al proiectelor offshore asupra veniturilor la bugetul de stat, generat prin contribuții fiscale, se va ridica la 11,9 miliarde dolari. În principal, aceste contribuții se compun din redevențele și din impozitul pe profit plătite de către concesionari. Impactul indirect se va ridica la 10,4 miliarde dolari și constă, în primul rând, în contribuții la asigurările sociale, impozitul pe venit plătit de persoanele fizice și taxele pe produse (TVA și accize). Adițional, un impact indus se propagă în economie în urma cheltuielilor efectuate de către angajații direcți și angajații furnizorilor. Aceste contribuții se vor ridica la 3,7 miliarde dolari și reprezintă, în principal, contribuții la asigurările sociale și taxele pe produse (TVA și accize).

O creștere a producției ar suplimenta veniturile la bugetul public național, fără a genera cheltuieli suplimentare pentru statul român. Beneficiile unui astfel de stimulent ar trebui, prin urmare, să fie atractive în scopul recuperării decalajului față de țările UE mai bine dezvoltate. În plus, aceste resurse suplimentare de gaze naturale, devenind comercial viabile, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea țintelor de decarbonizare pe termen lung, precum și la dezvoltarea infrastructurii naționale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, cum ar fi chimia și petrochimia.

Rezervele de țiței

Zona offshore românească acoperă 22.000 de kilometri pătrați și atinge adâncimi de peste 1.000 m. Întreaga zonă este împărțită în perimetre de dimensiuni diferite, unele dintre ele fiind concesionate de titulari pentru activități de explorare, dezvoltare și exploatare. Câmpurile Lebăda Est (producție demarată în 1987), Lebăda Vest (producție demarată în 1993), Sinoe (producție demarată în 1999), Pescăruș (producție demarată în 2003) și Delta (producție demarată în 2009) din perimetrul XVIII ISTRIA sunt cele mai vechi descoperiri. Împreună, au totalizat 185 de milioane de barili de țiței, 8 milioane de barili de condensat și 48 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Din cauza exploatării de lungă durată, rezervele de țiței și de condensat sunt aproape epuizate, în timp ce resursele de gaze naturale rămase sunt de aproximativ 6 miliarde de metri cubi, conform rapoartelor de piață. În perimetrul XV MIDIA B au fost făcute două descoperiri semnificative: Doina (în 1995) și Ana (în 2008). Resursele recuperabile totalizează 9,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Se preconizează că exploatarea va începe înainte de 2020.