INTERVIU Siegfried Mureșan explică ce ar putea urma în cazul amendamentului Fritz. Ce crede despre viitorul guvern

În ceea ce privește formarea noului guvern, Siegfried Mureșan spune că PNL nu se va crampona într-un nume, ci va va susține un premier credibil. Acesta a mai criticat PSD, despre care a declarat că este „un partid care slăbește justiția și care nu dorește modernizarea României”.

Uniunea Europeană urmează să aibă un nou buget multianual. Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene 2028–2034, a explicat pentru Cotidianul că Parlamentul cere o creștere cu 10% față de propunerea avansată de Comisie. Acesta mai precizează că România ar beneficia de șase miliarde de euro în plus cu această modificare. Europarlamentarul adaugă și faptul că România va putea atrage mai mulți bani „dacă are un guvern competent, activ și credibil”.

Amendamentul Fritz. Ce presupune solicitarea Comisiei Europene și ce ar putea urma

Cotidianul: Comisia Europeană a cerut clarificări pentru „amendamentul Fritz”. Care este mecanismul pentru ceea ce urmează? Ar putea Comisia să respingă legea? În ce măsură am putea pierde banii din jalon sau cât de mult am putea pierde?

Siegfried Mureșan: Ne aflăm în etapa dialogului instituțional dintre Comisia Europeană și autoritățile române. Comisia a cerut clarificări privind Legea integrității, iar autoritățile ar trebui să răspundă până la mijlocul lunii septembrie.

Evaluarea oficială a legii va avea loc odată cu analizarea de către Comisie a celei de-a șasea cereri de plată, pe care Guvernul României urmează să o transmită în această toamnă la Bruxelles. Nu știm care va fi evaluarea Comisiei Europene.

Executivul european trebuie să stabilească dacă reforma îndeplinește condițiile prevăzute în PNRR. Dacă identifică probleme, cel mai important este să ajungem la un acord cu Comisia care să ne ofere o perioadă de timp în care să le corectăm. Pe baza acestui acord, Parlamentul României va trebui să modifice legea pentru ca jalonul să poată fi considerat îndeplinit, iar fondurile să nu fie puse în pericol.

Obiectivul nostru principal a fost și va rămâne, așadar, atragerea tuturor fondurilor din PNRR.

Dacă acest dialog cu partenerii europeni nu ar fi fost declanșat deja, iar Comisia ar fi constatat abia odată cu evaluarea cererii de plată numărul șase că legea, în forma actuală, nu îndeplinește cerințele necesare pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit, atunci riscul să pierdem banii ar fi fost mult mai mare. Începerea dialogului acum ne permite să aflăm din timp dacă există probleme cu legea și să obținem un acord pentru corectarea acesteia, dacă este necesar.

„PNL nu poate susține revenirea la risipă și la o guvernare în interesul clientelei de partid”

În ceea ce privește guvernarea, ce preconizați că urmează să se întâmple pentru formarea unui nou guvern? În cazul în care nu veți fi dumneavoastră premierul desemnat, ce variante ar accepta PNL?

România are nevoie cât mai repede de un guvern competent, cu adevărat proeuropean, capabil să continue reformele începute în ultimul an de Guvernul Bolojan, să reducă deficitul, să atragă fondurile europene și să întărească siguranța oamenilor prin implementarea Programului SAFE.

Sursa problemei este că, la ultimele alegeri parlamentare, PSD s-a prezentat ca partid proeuropean, iar acum vedem că este, de fapt, același partid retrograd, antieuropean, ca de pe vremea lui Năstase și Iliescu sau de pe vremea lui Liviu Dragnea; un partid care slăbește justiția și care nu dorește modernizarea României.

Există, așadar, o discrepanță între voința majorității oamenilor de a avea Guvern serios, proeuropean, și voința majorității parlamentare PSD – AUR de a bloca dezvoltarea României.

PNL nu poate susține revenirea la risipă și la o guvernare în interesul clientelei de partid. Reformele începute de Guvernul Bolojan trebuie continuate și trebuie să fie ireversibile.

Nu ne cramponăm de un nume, ci vom susține un premier credibil, care se angajează să susțină aceste priorități.

Dacă propunerea de premier va fi una de tipul „Sorin Grindeanu”, care a transmis deja că nu dorește continuarea reformelor, atunci nu îl putem susține, fiindcă nu este credibil când spune că are soluții pentru rezolvarea problemelor oamenilor.

Parlamentul European propune creșterea bugetului multianual. Ce ar însemna pentru România?

Referitor la banii europeni, ce va însemna noul exercițiu financiar al Uniunii Europene? Pentru ce vor fi dați banii?

Viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 va stabili câte fonduri europene va primi România în următorii șapte ani. Din acești bani vor fi finanțate autostrăzi, căi ferate, spitale, agricultura, dezvoltarea comunităților locale, economia, securitatea și apărarea.

Poziția Parlamentului European este clară: viitorul buget trebuie să finanțeze atât prioritățile tradiționale – agricultura și coeziunea –, cât și noile responsabilități europene – securitatea, apărarea și consolidarea economiei.

Parlamentul propune o creștere moderată, de 10%, față de nivelul avansat de Comisie. Pentru România, această poziție ar putea însemna majorarea fondurilor de la aproximativ 60 de miliarde de euro la aproximativ 66 de miliarde de euro. Vorbim despre o miză de circa șase miliarde de euro în plus pentru dezvoltarea țării.

Nu putem cere Uniunii Europene să își asume mai multe responsabilități, dar să îi oferim mai puține resurse. O prioritate reală trebuie să primească și finanțarea necesară.

„Guvernul Bolojan a arătat că se poate”

Cât de pregătită este țara noastră de data aceasta pentru a atrage cât mai multe fonduri?

România poate atrage cât mai multe fonduri europene dacă are un guvern competent, activ și credibil.

Guvernul Bolojan a arătat că se poate. A preluat un PNRR blocat, cu proiecte întârziate și miliarde de euro aflate în pericol. A renegociat jaloanele și țintele, a accelerat implementarea și a limitat pierderile. În urma acestor măsuri, România a îndeplinit condițiile pentru atragerea a peste 90% din fondurile nerambursabile și a peste 95% din componenta de împrumuturi.

În ceea ce privește fondurile structurale și de coeziune aferente perioadei 2021–2027, am văzut, de asemenea, o creștere impresionantă de când premierul Bolojan a preluat guvernarea.

Spre exemplu, la începutul anului 2025, România atrăsese, cu tot cu prefinanțare, doar 2,25 miliarde de euro din banii pe care îi avem la dispoziție pentru perioada 2021–2027. Adică doar 7%. Acum, ne aflăm la 11,3 miliarde de euro atrase, adică 36,5%.

Numai în primele nouă luni ale anului 2026 s-au atras 4,1 miliarde de euro. Adică, în nouă luni, s-au atras de aproape două ori mai mulți bani decât în întreaga perioadă 2021–2027.

Capacitatea României de a atrage fondurile disponibile în actualul exercițiu financiar reprezintă un argument important în negocierile pentru viitorul buget european. Rezultatele obținute de Guvernul Bolojan îmi permit, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European, să susțin cu și mai multă credibilitate alocarea unor fonduri de coeziune mai mari pentru România în următorul exercițiu financiar.