Intifada burrito din SUA – americanizarea nu mai funcționează

La șase după ce președintele Trump a proclamat că Golful Mexic devine Golful Americii, hispanicii revendică California sau măcar Los Angeles. Conservatorii americani preferă să spună că protestele din California (extinse acum și pe coasta de est a SUA) sunt împotriva deportării imigranților ilegali decisă de administrația Trump. Însă cele mai multe imagini și sloganuri de la aceste proteste arată altceva – nu progresism, ci naționalism și revanșism; drapelul mexican este peste tot, alături de pancarte ”Viva la raza – trăiască rasa”.

Președintele Senatului mexican a găsit momentul să-i întoarcă lui Trump înțepătura pe care țara sa a simțit-o la momentul rebotezării Golfului Mexic și în primul mandat Trump, atunci când SUA au decis să construiască gardul împotriva imigranților de-a lungul graniței cu Mexicul: ”Vom construi noi zidul și vom plăti tot noi pentru el. Însă îl vom construi conform granițelor din 1830. Mexicanii au ajuns pe aceste teritorii înaintea Statelor Unite. Mexicanii care trăiesc pe aceste teritorii sunt în patria lor”, a spus Gerardo Fernandez Norona, președintele Senatului, membru al alianței de stânga MORENA, a președintei Claudia Sheinbaum. El a prezentat și o hartă de dinaintea tratatului cu SUA din 1848, cu Mexicul deținând circa o treime din teritoriile vestice ale Statelor Unite de astăzi.

Protestele împotriva politicii migrației pusă în practică de Trump au același tip de participanți ca și protestele Black Lives Matters din 2020: mulți tineri albi, mulți tineri de culoare și hispanici. În cercurile conservatoare există suspiciunea că au fost mobilizați de aceeași vastă rețea de ONG-uri neomarxiste de stânga și de aceleași sindicate ale funcționarilor publici, foarte puternice în California. Au și sprijinul politicienilor democrați care domina de mult timp viața politică în California, ca și pe coasta de est.

Doar că avem acum de-a face cu ceva mai mult decât patos progresist. ”Este un scenariu care seamănă mai mult cu protestele din suburbiile din Franța, unde un segment al populației nu simte deloc atașament pentru cetățenia lor și revendică acel spațiu pentru alte identități naționale sau civilizaționale. O dată la câțiva ani, protestatarii revendică Saint-Denis pentru Algeria sau pentru islam. Acum, Los Angeles este revendicat ca parte a geografiei spirituale a hispanității”, scrie Sohrab Ahmari, pentru UnHerd.

Nimeni nu-i împiedică pe protestatarii din LA sa fluture steagul american atunci când cer oprirea deportărilor. Pot foarte bine  să nu fluture niciun steag. Protestatarii nu adoptă fără motiv simboluri precum ”rasa” și drapelul altei țări. Aceste simboluri au un înțeles aparte. ”Intifada burito de acum demonstrează că motorul americanizării s-a gripat”, scrie Ahmari.

De ce? Pentru că aculturația funcționează câtă vreme numărul străinilor care intră în țară nu depășește anumite limite; când fluxul este uriaș, de milioane de oameni pe an (ca în timpul administrației Biden), se creează enclave care rezistă la asimilare. În al doilea rând, educația nu a ajutat la asimilare, pentru că în SUA ea a îmbrățișat un model multicultural, bazat pe tratarea problemelor sociale de tot felul – de la cele legate de rasă, orientare sexuala, religie, până la obezitate. Tradițiile intelectuale universale au fost uitate de sistemul de educație. ”Câtă vreme modelul nou a fost în faza incipientă, vechiul model pedagogic a impus un set de norme care i-au emancipat pe imigranți, permițându-le să îmbrățișeze idealuri ceva mai înalte decât rasa și etnia. Însă, după două generații de politică identitară, de rasă, de sex, gen, membrii acestor grupuri s-au închis în cochilia lor culturală”, scrie Ahmari. Iar California a mers foarte departe cu această educație zis progresista incluzând incantații aztece în programa studiilor etnice.

Rezultatul este ”diversitatea”, un Turn Babel unde pe străzi se adună mulțimi de tineri asistați social sau de părinți, îmbrăcați în uniforme a la Che Guevara, purtând eșarfe arăbești, identificându-se când binari, când non-binari, fluturând drapelul altor țări, scandând sloganuri pro-imigrație, pro-LGBTQ, susținuți de politicieni războinici din canapea care aplaudă lovirea triadei nucleare a Rusiei de către un comediant devenit președinte.

”Sunt lucruri periculoase. Sunt legate de conflictul social, în care majoritatea populației ajunge la concluzia că grupurile minoritare sunt ceva mai mult decât ”cetățeni pe hârtie”, că sunt ostili drapelului național, față de istoria țării și chiar față de integritatea ei teritorială. Lucrurile pot degenera în dispute om contra om, identitate contra identitate și sânge pentru sânge. Și nu este nimic progresist în asta” scrie Sohrab Ahmari.

”Mi se pare că hispanicii au luat California înapoi. Am putea ceda acest stat Mexicului. America, sau ce a mai rămas din ea, ar fi mai bine fără California, pentru că aici este cea mai mare sursă de ideologie woke, de stângism și de influență anti-albi. Guvernatorul democrat al Californiei spune că imigranții sunt ”oamenii lui, comunitatea lui”.

Se poate spune că imigranții cărora li s-a permis să rămână în SUA un anumit număr de ani au acum rădăcini americane și au drept de prescripție achizitivă – un concept legal legitim. Uzucapiunea permite unui individ să devină proprietar asupra proprietății pe care o ocupa în mod continuu, după o anumită perioadă. Frontierele neprotejate duc la aplicarea prescripției achizitive asupra cetățeniei. Este foarte probabil ca justiția americană să ajungă la o asemenea decizie. Lipsită de frontiere, o țară este o zonă deschisă unde poate veni oricine. Statele și orașele conduse de progresiști vor oferi cetățenie oricui trece frontiera inexistentă”, scrie Paul Craig Roberts, fost oficial în administrația Reagan.

”Până acum, forțele care îi apără pe imigranții ilegali se limitează la o anumită zonă din Los Angeles. Dacă încercările de deportare vor continua, opoziția se poate extinde și poate deveni mai violenta. Iar democrații se vor alătura acestei cauze, deoarece astfel i se opun lui Trump.

Cea mai bună varianta ar fi încurajarea aculturației imigranților, transformându-i în americani cu moravuri americane, cu comportament, limbaj și cu dorința de a-i susține pe creștini, nu de a-i ataca. Teoriile rasiale care îi demonizează pe americanii albi ar trebui eliminate, împreună cu multiculturalismul folosit mai degrabă pentru a scinda decât pentru a uni. Dacă democrații vor reuși, imigranții vor deveni niște oponenți ostili, nu concetățeni. Pentru ca aculturația să reușească, ar fi nevoie de timp, iar granița ar trebui închisa. Poate că este prea târziu pentru asta. Se pare că intelectualii Americii vor distrugerea țării, nu păstrarea ei.

Cu decenii în urmă, președintele Ronald Reagan s-a confruntat cu o problemă creată de nevoia companiilor Agricole din California de oameni care să facă muncile pe care americanii nu doreau să le facă. Reagan a fost convins de aceste companii să amnistieze milioane de imigranți ilegali. Însă nu s-a făcut nimic privind frontierele. Prin urmare, problema a devenit și mai gravă.

O țară nu poate exista fără frontiere, pentru că altfel se dizolvă într-un Turn Babel, iar asta este soarta tuturor țărilor occidentale. Statele Unite nu mai sunt formate din etnii europene și negri americani asimilați. Astăzi, o mare parte din locuitori sunt hispanici, asiatici, arabi. Baza lingvistică și religioasă a țării se erodează. Nu e nicio îndoială că SUA se transformă într-un Turn Babel”.