Supraviețuitorul. Cum a reușit Lula să inverseze rezultatul primului tur

Luiz Inacio Lula da Silva, președintele brazilian, a reușit o revenire electorală spectaculoasă, învingându-l pe contracandidatul său de extremă dreapta, Flávio Bolsonaro, și obținând astfel un al patrulea mandat istoric la putere.

Lula, supraviețuitorul politicii braziliene

Luiz Inacio Lula da Silva, cunoscut simplu ca Lula, este unul dintre cei mai longevivi și influenți lideri politici din America Latină. Născut în 1945 într-o familie săracă din Pernambuco, a crescut în sărăcie și a devenit metalurgist în Sao Paulo, unde a ajuns lider sindical în anii 1970. Din acea experiență s-a născut Partidul Muncitorilor (PT), formațiunea care l-a propulsat în politica națională și care a rămas principala forță a stângii braziliene.

Lula a pierdut inițial trei curse prezidențiale, înainte de a câștiga în 2002 și de a guverna două mandate, între 2003 și 2010. Perioada sa a fost asociată cu reduceri masive ale sărăciei, programe sociale precum Bolsa Familia, creștere economică și o prezență internațională mai pregnantă a Braziliei. După ce a părăsit președinția cu popularitate ridicată, cariera sa a fost marcată de condamnări în dosare de corupție, ulterior anulate de Curtea Supremă din motive procedurale, precum și de o luptă cu cancerul.

Revenirea sa în 2022, când l-a învins pe Jair Bolsonaro, a fost deja considerată remarcabilă. În 2026, la aproape 81 de ani, Lula a făcut un pas fără precedent: a câștigat un al patrulea mandat prezidențial, după ce a fost învins în primul tur de Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Victoria confirmă statutul său de „mare supraviețuitor” al politicii braziliene, dar îi lasă și o moștenire dificilă: o țară profund polarizată și un Congres mai conservator.

CITEȘTE ȘI:

Turul doi al alegerilor din Brazilia. Lula versus Flávio Bolsonaro

Cum s-au desfășurat alegerile

Alegerile generale din Brazilia au început pe 4 octombrie 2026, iar scrutinul prezidențial a intrat în al doilea tur pe 25 octombrie, întrucât niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută a voturilor valabile. Flavio Bolsonaro a terminat primul tur în fața lui Lula, cu 47,03% față de 45,16%, însă diferența de aproximativ 2,2 milioane de voturi nu i-a asigurat victoria imediată, scrie The Guardian.

Campania pentru al doilea tur a fost dominată de costul vieții, criminalitate, corupție și disputa asupra direcției externe a Braziliei. Lula a trebuit să depășească atât un rezultat slab din prima rundă, cât și percepția că vârsta și uzura puterii îl fac vulnerabil. Flavio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, a capitalizat sprijinul moștenit de la tatăl său și a promis reforme economice orientate spre piață, o linie dură privind securitatea și o apropiere de administrația Trump.

Ziua votului a fost tensionată. Campania lui Flavio Bolsonaro a solicitat prelungirea votării în sudul Braziliei, afectat de condiții meteo nefavorabile. Curtea Supremă a decis, în ultimul moment, prelungirea cu două ore a programului de vot, o măsură contestată ulterior de învins, care a anunțat că va contesta rezultatul și va cere anularea scrutinului.

Rezultatul: o victorie strânsă, dar istorică

Potrivit Curții Superioare Electorale (TSE), Lula a obținut 51,79% din voturile valabile, față de 48,21% pentru Flávio Bolsonaro, la numărarea a aproape 100% din buletine. Diferența a fost de aproximativ 4,4 milioane de voturi, mai mare decât avantajul de două puncte procentuale pe care Bolsonaro îl avea după primul tur.

Lula a primit 64.256.232 de voturi, iar Flavio Bolsonaro 59.826.041, dintr-un total de 124.082.273 de voturi valabile, conform datelor TSE preluate de Bloomberg. Prezența la vot a fost de 80,8%, în creștere față de primul tur, când abținerea fusese de circa 21% — cel mai ridicat nivel din 1998. Aproximativ trei milioane de brazilieni în plus au votat în al doilea tur.

Rezultatul este istoric din mai multe motive. Lula devine primul președinte brazilian care câștigă patru mandate. De asemenea, este primul candidat din 1989, de la revenirea la alegeri directe, care reușește să câștige al doilea tur după ce a pierdut primul. Victoria sa a contrazis precedentul istoric, potrivit căruia niciun candidat clasat pe locul doi după primul tur nu devenise președinte.

De ce a reușit comebackul lui Lula

Primul factor a fost mobilizarea. Abținerea mai mică din al doilea tur a adus la urne electorat care nu participase la primul scrutin, iar sondajele au indicat că acest val a favorizat președintele în funcție. Lula a câștigat toate cele nouă state din nord-estul Braziliei, bastionul tradițional al stângii, și a reușit să inverseze un deficit important în Minas Gerais, al doilea stat ca importanță electorală.

Al doilea factor a fost capacitatea campaniei PT de a transforma un rezultat slab într-o poveste de rezistență. Lula a prezentat alegerile ca o alegere între continuitatea politicilor sociale și o schimbare radicală spre dreapta. Mesajul a funcționat mai ales în rândul alegătorilor preocupați de protecție socială, locuri de muncă și stabilitate instituțională.

Al treilea factor a fost divizarea electoratului conservator și limitele mesajului lui Flavio Bolsonaro. Deși senatorul a beneficiat de numele familiei Bolsonaro și de sprijinul unui sector larg al dreptei, nu a reușit să transforme avantajul din primul tur într-o majoritate clară. Campania sa a fost afectată și de asocierea cu un stil politic polarizant, într-o țară încă traumatizată de crizele politice recente.

O țară divizată și un Congres dificil

Victoria lui Lula nu înseamnă o reconciliere politică. Brazilia rămâne o țară divizată: aproape 48% dintre alegătorii care au votat valid au susținut un candidat de dreapta. Mai mult, noul mandat începe cu un Congres mai conservator, ceea ce va îngreuna adoptarea reformelor fiscale, administrative sau sociale.

Lula va trebui să gestioneze așteptări economice ridicate, presiuni inflaționiste, probleme legate de securitate publică și cerințele unui aparat de stat complex. În același timp, va trebui să mențină coeziunea unei coaliții largi, construite în jurul PT, dar compusă din partide cu interese diferite.

Bolsonaro nu a recunoscut înfrângerea

Flavio Bolsonaro a refuzat să recunoască înfrângerea și a anunțat că va contesta rezultatul, invocând printre altele decizia de prelungire a votării. Mișcarea deschide o perioadă de incertitudine juridică și politică, într-o țară în care contestarea rezultatelor electorale a avut consecințe grave în trecut.

Totuși, instituțiile electorale braziliene au un istoric solid de organizare a scrutinului și de numărare rapidă a voturilor. TSE a anunțat rezultatul matematic atunci când aproape 99% din buletine fuseseră numărate, iar datele oficiale indică un rezultat clar în favoarea lui Lula. Provocarea juridică a lui Bolsonaro va trebui să se sprijine pe dovezi concrete, nu doar pe nemulțumiri legate de organizarea votului.

Ce înseamnă pentru America Latină

Victoria lui Lula oprește, cel puțin temporar, valul de victorii ale dreptei în America Latină. O realegere a lui Flavio Bolsonaro ar fi putut apropia Brazilia de administrația Trump și de orientările conservatoare dominante în mai multe țări din regiune. În schimb, Brazilia rămâne sub un guvern de stânga, cu o politică externă mai multilaterală și mai orientată spre integrarea regională.

Totuși, Lula va conduce o țară în care echilibrul politic s-a mutat spre dreapta. Al patrulea său mandat va fi, probabil, mai puțin un mandat de expansiune a puterii personale și mai mult un exercițiu de supraviețuire politică: gestionarea unui Congres ostil, a unei opoziții care contestă rezultatul și a unei populații divizate.