Între bandoneon şi „Demon”, un weekend promiţător

Nopţi albe la Odeon

Muzică jazz, manouche, cajun din Louisiana, tango argentinian la bandeon, muzică tradiţională şi clasică rusească, varieté sunt câteva dintre surprizele celei de-a cincea ediţii a Festivalului Internaţional „Nopţi Albe de Acordeon”, ce se desfăşoară între 22 şi 24 octombrie. Printre numele sonore ale evenimentului, Tiziano Chiapelli (Italia), bandeonistul William Sabatier, jazzistul Marcel Lafleur, Kusmeruck Gilles din Louisiana, Roman Jbanov cu un recital cu „armoşka”, în tonuri clasice. Tot muzică rusească oferă Maria Selezneva, iar Duo Domi Emorine evoluează într-un recital de muzică braziliană. Emy Drăgoi vă invită la o seară de jazz manouche, cu invitaţii lui din Franţa. În program vor fi incluse şi un remember „Cesare Pavese, ieri şi azi”, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la dispariţia scriitorului, şi multe alte surprize care vă aşteaptă în cele trei zile de weekend, cum ar fi un bal popular românesc, o serată franceză şi noaptea tangoului. O expoziţie de acordeoane din secolul al XIX-lea va va stârni cu siguranţă interesul.

Sinucigaşul

Dan Puric în Sinucigaşul

Un spectacol de o actualitate şocantă şi dureroasă, despre criza unui om aflat pe valurile crizei societăţii. Piesa, de Nikolai Erdman, este un rechizitoriu tragicomic la adresa egoismului feroce, o farsă în care viaţa nu face nici două parale, iar moartea este speculată în propriul interes. De un curaj nebun, scrisă în plin totalitarism, este un strigăt disperat pentru câştigarea dreptului la şoaptă. O excelentă punere în scenă a regizorului Felix Alexa, care semnează şi adaptarea, ilustraţia muzicală şi lighting designul, susţinută de o echipă actoricească de primă mână, în frunte cu inegalabilul Dan Puric. Din distribuţie: Costel Constantin, Adela Mărculescu, Ileana Olteanu, Marius Bodochi, Marius Manole, Lamia Beligan, Tania Popa, Silviu Biriş ş,a. Vineri, la Sala Amfiteatru a TNB.

Camerista

Un one-woman-show al unei mari actriţe, Florina Cercel. Piesa regizată de Dan Stoica este o adaptare a unei povestiri de Hermann Broch, scriitor austriac, propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură. O poveste despre patimă, despre plăcerile şi durerea unei iubiri interzise dintre o cameristă şi un nobil care încalcă bariera diferenţelor de castă şi despre dorinţa de răzbunare. Îi dă replica Liliana Tofan. Vineri, la Sala Atelier a TNB.

Scara pisicii

O tragicomedie cu accente poliţiste şi final neaşteptat, o piesă cu şi despre femei a scriitoarei maghiare Katalin Thuróczy (cunoscută publicului bucureştean din „joi.mega.Joy”), într-o viziune cinică a căsătoriei şi a drgostei. Spectacolul, regizat de Irina Popescu Boieru, este interpretat de Liliana Hodorogea şi Florentina Ţilea. Vineri şi sâmbătă la sala 99 a TNB.

S-a sfârşit cum a-nceput

O comedie bufă, într-o Irlandă de odinioară, de Sean O’Casey, o farsă spumoasă ce patinează între absurd şi sublim. Un spectacol ce poate vorbi curioşilor analitici despre destin, viaţă şi moarte şi raportul lor metafizic cu fiinţa umană sau despre dogme, dictatură şi bestialitate şi consecinţele lor dezastruoase în plan social, respectiv familial, sau despre relaţia ontologică spaţiu-timp-loc sau despre mutaţii pământene programate sau accidentale, ce pot ului Firea şi enerva Natura. Regia îi aparţine lui Horaţiu Mălăele. Decoruri: Ştefan Caragiu, costume, Liliana Cenean. Muzică: Nicu Alifantis. Din distribuţie: Mihai Constantin, Daniel Badale, Victoria Dicu. Sâmbătă, la Sala Mare a TNB.

Egoistul

Radu Beligan şi Lamia Beligan în Egoistul

Jean Anouilh şi Radu Beligan. Ar fi de ajuns pentru orice iubitor de teatru. Marele actor a pus în scenă această piesă, scrisă de Anouilh cu accente autobiografice, în care viaţa şi moartea, familia, prietenia, egoismul, teatrul sunt privite cu luciditate şi cu umor. Din distribuţie: Radu Beligan, Medeea Marinescu, Lamia Beligan, Simona Bondoc, Damian Crâşmaru, Marin Moraru, Sanda Toma, Ileana Ionescu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.

Un duel

Un spectacol de atmosferă, după nuvela lui Cehov, ce pune în discuţie unele dintre marile teme cehoviene, citite într-o cheie modernă şi aduse în scenă într-o viziune deschisă contemporaneităţii, de regizorul Alexandru Dabija. O poveste despre cuplu, despre relaţia dintre bărbat şi femeie, „tratată ca o romanţă”. Din distribuţie, Diana Dumbravă, Ana Ciontea, Vlad Ivanov, Dan Tudor, Răzvan Oprea, Marius Rizea ş,a. Scenografia: Liliana Cenean. Sâmbătă, la Sala Atelier a TNB.

Toţi fiii mei

Victor Rebengiuc şi Sanda Toma în Toţi fiii mei

Într-o perioadă în care abundă extravaganţele regizorale, Ion Caramitru, care semnează regia, a ales calea adevărului scenic, explorând dramaturgia lui Arthur Miller, prin prisma capacităţii de a captiva şi de a emoţiona cu bogăţia sensurilor filosofice. Victor Rebengiuc manevrează cu talentul său desăvârşit personajul, iar Sanda Toma străluceşte în rolul Kate Keller. Este povestea Americii anilor ’50, dar şi a oricărei fiinţe umane. Piesa a mai fost montată la Teatrul Naţional cu peste 50 de ani în urmă, în regia lui Liviu Ciulei, cu Aura Buzescu în rolul principal. Scenografia: Dragoş Buhagiar, muzica originală: Vlaicu Golcea. Le dau replica celor doi actori amintiţi Dorin Andone, Vivian Alivizache, Dragoş Stemate, Ioan Andrei Ionescu, Costina Ciuciulică, Gavril Pătru, Irina Cojar, Alexandru Cristian Belu. Duminică, la Sala Mare a Teatrului Naţional.

Livada de vişini

Marius Manole şi Maia Morgenstern în Livada de vişini

Un excepţional spectacol regizat de Felix Alexa după piesa lui Cehov. Livada de vişini, simbol al unei lumi în schimbare, ieri, ca şi azi, este o piesă despre o epocă aflată la crepuscul, căreia o alta îi va lua locul. Un spectacol de o modernitate surprinzătoare, proiectat într-o livadă insolită, neconvenţională şi construit ca un dialog al contrariilor, în care se împletesc comedia şi drama, ritmurile sufleteşti, „Livada de vişini” sfidează Timpul. La 150 de ani de la naşterea autorului, piesa îşi păstrează, nealterată, actualitatea şi forţa. Din distribuţie: Maia Morgenstern, Şerban Ionescu, Marius Manole, Mircea Albulescu, Ana Ciontea, Irina Movilă, Ileana Olteanu, Marius Rizea, Mihai Calotă ş.a. Scenografia, Diana Ruxandra Ion. Muzica, Alexander Bălănescu. Duminică, la Sala Amfiteatru a TNB.

Sunt un orb

Un one-man show care continuă să facă săli pline la Teatrul de Comedie şi în care Horaţiu Mălăele se dovedeşte a fi actorul-orchestră: interpret de monolog, recitator al unor poeme antologice scrise de poeţi clasici şi moderni, hâtru care spune snoave şi bancuri, cu umor copios. Vineri, la Sala Mare a Teatrului de Comedie.

Casa Zoikăi

Virginia Mirea şi George Mihăiţă în Casa Zoikăi

Folosind o distribuţie de zile mari, cu doi premiaţi UNITER, Virginia Mirea şi George Mihăiţă, Alexandru Tocilescu a făcut un spectacol Bulgakov în care demoniada şi sufletul slav, faţă în faţă cu poncifele dictaturii staliniste, sunt surse de umor insolit, dar şi de dramă convingătoare. O menţiune pentru scenografia Vandei Maria Sturdza. Sâmbătă la Teatrul de Comedie.

Avarul îndrăgostit

Ce mai spune azi foarte cunoscutul text al lui Molière unui public mai degrabă dedat divertismentului decât echilibrului clasic chiar şi în umor? Spune multe, în adaptarea lui Cristi Juncu şi regia lui Vlad Masacci, despre nou îmbogăţiţi, fluşturateci şi sforari cu accente dâmboviţene. O probă că piesele lui Molière, aduse la zi în realitatea românească, nu-şi pierd savoarea şi nici concluziile deloc moralizatoare. Din distribuţie: Ion Chelaru, Marius Florea Vizante, Corina Chiriac, Dan Tudor ş.a. Duminică, la Teatrul de Comedie.

Mamouret

O piesă comică, clară şi aerisită, în care finalul e aidoma începutului, închizând cercul. După aproape jumătate de secol de la interpretarea rolului titular de către monumentala Lucia Sturdza Bulandra, Tamara Buciuceanu apare pe scena Teatrului Bulandra dorind, după cum afirmă, să arate „caracterul acestui personaj foarte interesant, plin de energie, care-şi impune întotdeauna punctul de vedere”. Regizorul Dinu Cernescu reuşeşte un spectacol care favorizează partiturile actoriceşti şi citeşte simplu şi clar povestea. În distribuţie, Ion Cocieru, Şerban Pavlu, Daniela Nane, Ioana Macaria, Ilinca Manolache, Marius Chivu, Mihai Verbiţchi, Gheorghe Ifrim, Manuela Ciucur. Decor: Mihai Mădescu. Costume: Luana Drăgoescu. Sâmbătă, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra.

Artă

Textul amuzant-ironic al scriitoarei franceze Yasmina Reza, cu situaţii-limită şi replici alerte, invită spectatorul în lumea colecţionarilor de artă contemporană, cu obsesiile sale şi discuţii în contradictoriu pe tema clasic-contemporan. Suma fabuloasă plătită pe un talou alb este pe punctul de a strica relaţiile dintre doi prieteni şi îl pune într-o situaţie dificilă pe un al treilea. Regizorul Cristi Juncu reuşeşete un spectacol savuros, în care Vlad Zamfirescu, Şerban Pavlu şi Gheorghe Ifrim îşi joacă rolurile cu brio. Duminică, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra.

Băieţii de aur

Premieră oficială, sâmbătă, la Teatrul Mic, cu savuroasa comedie de Neil Simon, în regia lui Claudiu Goga şi scenografia lui Ştefan Caragiu. Dan Condurache, Bogdan Talaşman, Mihai Dinvale, Ştefan Lupu, Ruxandra Enescu, Liliana Pană dau viaţă personajelor din această poveste a doi actori bărâni care se întâlnesc după mulţi ani, povestindu-şi peripeţiile şi enervându-se reciproc. Textul a avut premiera pe Broadway în 1972, iar trei ani mai târziu a fost ecranizat de Herbert Ross, cu Walter Matthaw şi George Burn în rolurile principale.

Portretul Doamnei T

Un recital al marii Doamne a teatrului românesc, Olga Tudorache, într-un spectacol pe textul Anei-Maria Bamberger, scris special pentru marea actriţă, cu care autoarea, care trăieşte în Germania, a mai colaborat şi la „Noiembrie” şi „Peşte cu mazăre”. Un text cvasi-biografic, rămânând totuşi pe tărâmul ficţiunii, la a cărui lectură Olga Tudorache a exclamat: „Doamna T sunt eu”. Regia, Liana Ceterchi, scenografia Sanda Mitache. Protagonistei îi dă replica Lucian Nuţă. Duminică la Teatrul Mic.

Tarelkin

Teatrul Metropolis vă invită, vineri, la o comedie-glumă în două părţi, cu un prolog şi inserturi din „Procesul” de Franz Kafka, după Aleksandr Suhovo-Kobîlin. Acţiunea se petrece în Rusia ţaristă la sfârşitul secolului al XIX-lea. O satiră la adresa birocraţiei şi a sistemului totalitar, regizată de Gelu Colceag. Din distribuţie: George Ivaşcu, Doru Ana, Dan Aştilean, Radu Gabriel, Alexandru Pavel ş.a.

În rolul victimei

Scenă din În rolul victimei

Un spectacol al vieţii şi al morţii, conceput cu cinism de Vladimir şi Oleg Presniakov, pus în scenă cu subtilitate de Felix Alexa, autorul atâtor montări după texte din dramaturgia rusă, devenite momente de referinţă. O echipă actoricească de primă mână asigură umorul de calitate. Se remarcă Răzvan Vasilescu, Marius Manole, Dana Dogaru, Dan Aştilean. Sâmbătă, la Teatrul Metropolis.

Scandal la Operă

Figurantul care devine peste noapte vedetă este una dintre poveştile teatrale cele mai apreciate în comedia bulevardieră. Tenorul italian, invitat să apară în rolul principal în seara respectivă, s-a cufundat într-o stare de beţie letargică şi este crezut mort. Docilul asistent al directorului, un cântăreţ amator de operă, ia locul celebrului invitat şi e aclamat în rolul lui Othello. Tenorul îşi vine în fire şi se avântă într-o cavalcadă ilară a încurcăturilor în cursul cărora cei doi Mauri sunt tot mai grav confundaţi de către două tinere îndrăgostite. La acestea se adaugă o nevastă italiancă plină de capricii, un liftier neruşinat şi un impresar inventiv şi cinic – pentru a obţine o comedie pe măsura marilor farse clasice. În distribuţie: Mircea Diaconu, Luminiţa Gheorghiu, Ion Grosu, Raluca Gheorghiu, Alexandru Jitea, ş.a. Duminică la Teatrul Nottara.

Concert simfonic

Dirijorul Horia Andreescu

Sub bagheta dirijorului Horia Andreescu, la pupitrul Orchestrei Filarmonice „George Enescu”, puteţi asculta „Capriciu italian” de Piotr Ilici Ceaikovski, „Concert pentru trompetă, timpan şi orchestră” de Siegfred Matthus şi fragmente din suitele 1 şi2 din „Romeo şi Julieta” de Prokofiev. Solişti: Corneliu Meici- trompetă şi Cristian Raţiu – timpan. Vineri, la Ateneul Român.

Enescu şi Schumann

Nu rataţi, la Sala Radio, concertul dirijat de Jin Wang, avându-i ca solişti pe pianista Oxana Corjos şi violonistul Virgil Zvorişteanu. În program: „Rapsodia română” de George Enescu, „Concertul în la minor pentru pian şi orchestră op. 54” de Schumann şi „Şeherazada op. 35” de Rimski Korsakov. Vineri de la ora 19.00.

Contesa sângeroasă

Julie Delpy în Contesa sângeroasă

Contesa care dă titlul filmului este una dintre cele mai cunoscute femei malefice ale istoriei: Erzsebet Bathory. Regia şi scenariul sunt semnate de Julie Delpy, care apare şi în rolul titular, alături de Daniel Bruhl, William Hurt şi Anamaria Marinca, în rolul Darvulei, vrăjitoarea confidentă, dar şi amanta contesei, după romanul omonim al lui Andrei Codrescu (cu două ediţii şi în România).

Ungaria la începutul secolului al XVII-lea. Contesa Erzsebet Báthory (Julie Delpy) este considerată cea mai puternică femeie din ţară – frumoasă, inteligentă şi nedispusă să accepte o lume în care bărbaţii sunt gata să aplice strâmb sau să încalce legile după cum le convine. La un ospăţ, Erzsebet întâlneşte un bărbat mult mai tânăr decât ea, István (Daniel Brühl), după care cei doi se îndrăgostesc cu patimă unul de altul. Dar fericirea lor nu durează mult: tatăl lui István, contele Thurzó (William Hurt), îşi sileşte fiul să rupă relaţia cu Erzsebet şi pune la cale un plan împotriva acesteia.

Strategia reuşeşte: Erzsebet presupune că a fost respinsă din cauza diferenţei de vârstă dintre ea şi István şi, orbită de dor şi de tristeţe, cade pradă iluziei nebuneşti că sângele de fecioară o va păstra veşnic tânără şi frumoasă. Şiruri de fete sunt aduse la castel, fără să se mai întoarcă niciodată. Erzsebet devine, în mod vizibil, tot mai dementă şi obsedată. Iar când, în cele din urmă, îşi dă seama că a fost victima unei conspiraţii politice şi că tatăl iubitului ei a scos-a din scenă, este prea târziu… „De fapt, filmul vorbeşte mai mult despre deteriorare decât despre o femeie care îmbătrâneşte şi care, de aceea, îşi pierde minţile; pierderea dragostei o duce la nebunie, şi la fel teama de moarte – adică un lucru cu care eu pot empatiza”, mărturisea regizoarea Julie Deply. Românca Anamaria Marinca, stabilită acum la Londra, unde apare cu regularitate în producţii teatrale şi de televiziune, apreciată pentru rolurile ei de pe scenele româneşti, în piese clasice după August Strindberg şi Alexandre Dumas, dar şi în texte moderne de Heiner Müller ca şi în dramele provocatoare ale lui Sarah Kane, revine cu acest rol pe marile ecrane într-o coproducţie Franţa-Germania. Să nu uităm că ea a fost revelaţia anului 2005, când a obţinut Premiul britanic BAFTA pentru Cea mai bună actriţă, pentru rolul unei adolescente est-europene aduse în Anglia şi forţate să se prostitueze, din producţia de televiziune „Sex Traffic”. Printre cele mai importante filme de ficţiune ale sale se numără pelicula lui Francis Ford Coppola, „Youth Without Youth”, şi drama „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, care a câştigat, în 2007, la Festivalul de la Cannes, Palme d’Or şi i-a adus actriţei cronici elogioase. La Berlinala din 2008 a fost onorată cu premiul „Shooting Star”.

Sub semnul diavolului

Scenă din Demon

O zi în care cinci străini care intră într-o clădire de birouri îşi văd dezvăluite cele mai intime secrete. Este începtul poveştii dezvoltate de regizorii John Erick Dowdle şi Drew Dowdle, pe un scenariu semnat de Brian Nelson după o poveste de M. Night Shyamalan. După o serie de filme care l-au făcut cunoscut ca unul dintre cei mai originali creatori (scenariu, regie) de thriller-horror ai zilelor noastre, iată că M. Night Shyamalan deschide cu „Demon” o trilogie de gen, pentru care va scrie poveştile şi va colabora cu alţi regizori. Trilogia se numeşte „The Night Chronicles” şi chiar de la primul capitol dă semne că se află în bună vecinătate cu „Satul” şi „Doamna din apă”, două filme-cult pentru admiratorii lui Shyamalan. „Demon” exploatează spaţiul închis, a cărui ieşire o găsesc personajele după ce se confruntă cu sinele lor tulburat, nu neapărat în faţa terorii pure ori a răului absolut, care s-ar putea să nici nu existe în realitate în amintitul spaţiu. Nimic nu e ce pare a fi, e asul din mâneca lui M. Night Shyamalan, arătat publicului exact atunci când trebuie, adică după ce l-a făcut să se îndrepte în direcţia opusă. În povestirile sale, cu final care întotdeauna uimeşte ori deconcertează, fiorii spaimei sunt excelent ambalaţi în metaforă. Rolurile principale sunt interpretate de Chris Messina, cunoscută din „Julie & Julia” şi „Vicky Cristina Barcelona”, Logan Marshall-Green („Across the Universe”), Geoffrey Arend, Bojana Novakovic, Jenny O’Hara („Mystic River”) şi Jacob Vargas.

Realizat cu un buget de 10 milioane de dolari, filmul a avut din prima săptămână de la lansare, în septembrie anul acesta, încasări de peste 12 milioane de dolari, ajungând până la 10 octombrie la mai mult de 30 de milioane. Pelicula poate fi văzută de astăzi şi în România.

Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu