' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Se află la aproximativ 20-24 de kilometri nord-est de Oviedo, capitala regiunii, și este cel mai mare oraș din această provincie.
Institutul Spaniol de Oceanografie a studiat cu atenție fenomenul sosirii caravelelor portugheze. Atunci când bate vântul și sunt valuri, exemplarele care plutesc în largul mării pot fi împinse spre coastă și ajung să se concentreze pe plajele nisipoase.
De aceea, pot exista zile fără nicio astfel de vietate și altele în care să invadeze plaja cu sutele.
Să fie schimbările climatice de vină? Probabil, deși nu este singura cauză, scrie cadenaser.com.
Ce sunt caravelele portugheze?
Deși seamănă cu o meduză, caravela portugheză nu este de fapt o meduză. Este o sifonoforă (Physalia physalis), o colonie formată din mai multe organisme specializate care funcționează împreună ca un singur animal.
Deasupra apei creează o „pânză” albastră-violetă, umplută cu gaz, care o face să plutească și să fie purtată de vânt. Sub apă are tentacule extrem de lungi, care pot ajunge și la zeci de metri.
Tentaculele pot provoca arsuri și dureri foarte puternice. Chiar și un exemplar eșuat pe plajă poate încă înțepa. Apare în special în Atlantic și Pacific, dar poate ajunge și în apropierea coastelor europene, inclusiv în Peninsula Iberică.
Numele vine de la asemănarea „pânzei” sale cu caravelele portugheze, vechile corăbii cu pânze folosite de navigatorii portughezi.
Cauzele înmulțirii lor
Încălzirea oceanelor ar putea favoriza o creștere a lor și le-ar putea încuraja să rămână în zone în care anterior erau mai puțin frecvente. Oamenii de știință care studiază fenomenul în Marea Cantabrică avertizează că schimbările climatice ar putea intensifica prezența lor.
Cercetătorii de la Centrul de Cercetare Marină și Alimentară au descoperit dovezi că Golful Biscaya ar putea deveni un loc favorabil de reproducere pentru aceste vietăți din cauza temperaturilor ridicate ale apei. Asta nu înseamnă neapărat că există o colonie uriașă în largul plajei San Lorenzo, ci mai degrabă o concentrare de exemplare datorate vântului și curenților, spun cercetătorii.
Physlia 2026
Pentru că și-n această vară fenomenul a căpătat amploare, Consiliul Local, împreună cu Acvariul din Gijón, Universitatea din Oviedo, Portul și Institutul Spaniol de Oceanografie au lansat proiectul Physlia 2026.
Experimentul, care va fi desfășurat în docul din fața Acvariului din Gijón, va testa diferite tipuri de bariere pentru a compara posibila eficacitate a fiecăreia.
Barierele care vor fi testate pentru a determina eficacitatea lor în izolarea caravelelor sunt, pe de o parte, bariere plutitoare convenționale utilizate pentru izolarea scurgerilor de petrol.
Al doilea tip care va fi testat are și această componentă plutitoare, dar, în plus, include o plasă subacvatică. Barierele vor fi testate secvențial, ancorate pe fundul mării cu greutăți și în zona marcată.
Totuși, cei care vor să vadă fără riscuri acest animal marin puțin studiat vor putea face acest lucru anul acesta în interiorul Acvariului din Gijón, unde sunt pregătite bazine verticale pentru expoziție, pentru a prezenta mai multe exemplare capturate vii de pe plaje.
