În lipsa investițiilor esențiale în extinderea și modernizarea rețelei de transport energetic, între 2017 și 2024, congestiile au afectat constant stabilitatea energetică a României, expunând țara la riscuri majore de întrerupere a alimentării. Aceste blocaje, care ar fi putut fi evitate prin proiecte amânate, reflectă nevoia urgentă de dezvoltare a infrastructurii pentru a asigura un sistem energetic fiabil și adaptat cerințelor în creștere, conform Proiectului de decizie privind aprobarea Planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2024-2033.
Congestiile în rețeaua de transport a energiei electrice (RET) reprezintă supraîncărcări care împiedică rețeaua să funcționeze eficient, afectând astfel stabilitatea și siguranța furnizării de energie. În România, astfel de probleme au devenit tot mai frecvente între 2017 și 2024, în lipsa unor proiecte strategice de extindere și întărire a RET, proiecte care ar fi putut preveni sau gestiona mai bine cererea crescută de energie. Experții subliniază că întârzierea acestor lucrări a afectat nu doar sectorul energetic, ci și pe consumatori, de la industrie la utilizatori casnici.
1. Episoade critice de congestie – impactul pe termen scurt
Între 2017 și 2024, congestiile au apărut în mod repetat în rețea, în special în timpul operațiunilor de mentenanță sau a creșterilor bruște ale cererii de energie. În termeni practici, congestiile înseamnă că rețeaua nu poate susține fluxul de electricitate necesar în anumite regiuni, ceea ce impune măsuri urgente și, uneori, deconectarea controlată a unor linii sau chiar reducerea consumului. Aceste măsuri afectează stabilitatea rețelei și, implicit, activitatea industrială și confortul consumatorilor casnici.
Congestii care ar fi putut fi evitate prin proiectele de dezvoltare a RET:
– Aprilie și iulie 2017 – O defecțiune și o operațiune de mentenanță la liniile existente au creat congestii majore în rețeaua din estul și nord-estul țării. Situația ar fi fost evitată prin finalizarea LEA 400 kV Smârdan-Gutinaș, care ar fi permis echilibrarea mai eficientă a fluxurilor de energie în aceste regiuni.
– Decembrie 2017 – Congestia pe axa 220 kV din vestul țării, de la Timișoara la Reșița și Paroșeni, a fost accentuată de indisponibilitatea unei linii majore. Investiția într-o linie de 400 kV pe acest traseu ar fi permis evitarea suprasolicitării, oferind o capacitate de tranzit mai mare și reducând riscul de întreruperi.
2. Dobrogea, o zonă vulnerabilă în lipsa întăririlor de rețea
Dobrogea, regiune cheie în producția de energie regenerabilă, a fost deosebit de expusă riscurilor de congestie. În februarie 2018, indisponibilitatea LEA 400 kV București Sud-Domnești și a LEA Constanța Nord-Tariverde a dus la suprasarcini care au necesitat intervenții rapide. În lipsa unei linii de întărire Medgidia Sud-Constanța Nord, capacitatea de transport în zonă nu a fost suficientă pentru a prelua producția în creștere, afectând stabilitatea energetică locală. În decembrie 2019, o altă congestie a fost cauzată de deconectarea unei linii de 400 kV pentru evitarea unui incident grav de natură electrică.
3. Tranzitul transfrontalier și efectele asupra RET în 2021 și 2022
Creșterea cererii de tranzit de energie pe granițele României a devenit o presiune suplimentară pe RET, care nu era pregătit să susțină fluxurile ridicate. În noiembrie și decembrie 2021, tranzitul mare de energie pe linia 400 kV Țânțăreni-Kozlodui a coincis cu producția maximă în parcurile eoliene și solare din Dobrogea. În lipsa liniilor de întărire Smârdan-Gutinaș și Cernavodă-Stâlpu, capacitatea rețelei a fost depășită, determinând riscuri majore de întrerupere a serviciului și de creștere a prețului energiei pe piața internă.
Exemplul din 2022 – În ianuarie 2022, trei congestii majore au apărut din cauza tranzitului intens de energie pe granița de sud spre nord, pe aceeași linie Țânțăreni-Kozlodui. În lipsa noilor linii de 400 kV planificate, aceste blocaje au afectat stabilitatea întregii rețele, generând nevoia de intervenții complexe.
4. Platforma DAMAS și vulnerabilitățile operaționale în 2021
Pe lângă congestiile de flux fizic, rețeaua a fost afectată și de probleme tehnice legate de platforma DAMAS, utilizată pentru gestionarea tranzacțiilor de energie. În martie și august 2021, disfuncționalitățile acestei platforme au agravat congestiile existente, cauzând întârzieri și imposibilitatea de a optimiza fluxurile energetice. Astfel, fără o disponibilitate totală a platformei și fără o conexiune stabilă, gestionarea fluxurilor de energie a devenit dificilă, contribuind la instabilitatea rețelei.
5. Importanța proiectelor de extindere și modernizare a RET
Operatorii din domeniul energetic subliniază necesitatea absolută de a implementa proiectele restante pentru a preveni congestiile recurente. Între prioritățile Planului de Dezvoltare a RET 2024-2033 se numără axa de 400 kV de la Porțile de Fier la Arad și trecerea unor linii de la 220 kV la 400 kV pe axele strategice, în special în zona sud-estică și cea de vest.
Fără aceste proiecte, rețeaua națională riscă să nu poată susține evoluția cererii, care este în creștere constantă atât datorită producției de energie regenerabilă, cât și a cererii transfrontaliere de tranzit de energie. Realizarea acestor proiecte va reduce riscul de congestii și va contribui la securitatea energetică a României, permițând o gestionare mai flexibilă a fluxurilor și o integrare mai eficientă a energiei verzi în rețea.
Congestiile în rețeaua de transport energetic din România, repetate din 2017 până în 2024, subliniază importanța investițiilor strategice. În lipsa unei infrastructuri modernizate, riscurile de instabilitate se mențin ridicate, iar economia este expusă la probleme majore de continuitate energetică. O rețea extinsă și adaptată la cerințele actuale va oferi României o bază solidă pentru un sistem energetic stabil și durabil, capabil să susțină nevoile unei economii în creștere.
Pana de curand ati proslavit investiile strategice in aparare, cumparand si platind in avans miliarde, pentru echipamente militare de mana a doua, pentru ca asa se cade. Vine iarna, e groasa, cad frunzele si se vede dezastrul in retele electrice. Omul intelept isi face iarna car si vara sanie, Romania, ca o colonie obedienta, linge mana stapanului
In acest sistem,cel al energiei electrice,in special ,se invart o multitudine de interese ale fostilor si actualilor ‘speciali’,care,colac peste pupaza au adus si din afara alti speculanti asemenea lor.Nici vorba ca retelele ar fi slabe,pur si simplu nu i-a interesat subiectul ei fiind axati pe maximizarea profitului,unul de vreo 3000% fiind numai bun.Sumele care se invart in sistem sunt uriase,se platesc deasemenea sume uriase numai pentru transport,dar retelele sunt slabe.Haida,de!
Revin si contrazic o alta exagerare,ca sa nu spun enormitate.”Congestiile” de care se spune in articol au aparut dupa inchiderea, in mnisteriatul d-lui Virgil Popescu,prim mistru fiind greierele de serviciu,Orban,a capacitatilor de productie pe carbune,in cel mai pompieristic mod posibil,nicidecum din 2017.Atunci s-au bazat pe importurile de energie ieftina din Ucraina(distribuitorii isi frecau mainile cu gandul la profiturile ce le obtineau),dupa 2022 tara a fost obligata sa dea energie in Moldova si Ucraina.
Să mulțumiți banditului de la cotroceni și mafiei PNL…
Au avut grija sa își voteze orice financiar politicienii începând cu muniție in funcții super bănoase de zeci de mii euro, până la plata chiriei sediilor de partide care sunt închiriate pe bani grei, în afara de orice alocare uriașă pentru plăvan și sunt destule, pentru tara nimic concret! Oare de ce afirm mereu că nu se vrea făcut nimic în avantajul țării și cetatenilor? Tara trebuia să funcționeze foarte bine pe program, cu economie în creștere uriașă! Dar nu se vrea, au semnat acte pe baza de asumare distrugere și nu pot da înapoi toți vizibili infractori din politica românească.
Este urmarea fireasca a privatizarii retelelor electrice, vandute baietilor destepti. Curtentul electric si in general energia trebuia sa ramana a statului, nu sa fie vandute speculantilor care fac bani din exploatarea lor, fara sa bage un leu in modernizarea sau macar intretinerea lor. easte aceeasi situatie ca si la transporturile feroviare. Cum sa dai CFR-ul pe mainile unor privati, cand transporturile feroviare sunt obiectiv strategic?……[Rumburak]
FRIZERILOR , RET-ul acela a fost întocmit pe vremea cănd SEN era condus de energeticieni ca și multe alte REGULAMENTE și PRESCRIPȚII ÎN DOMENIU .ACEIA erau școliți pe la POLITEHNICĂ , nu ca voi care încă n-ați deprins Fizica de cls. a șasea . îN CAZ CONTRAR AȚI FI ȘTIUT că producția – sursele de electricitate , trebuie să fie amplasate în centrele de greutate ale zonelor de consum . Energia electrică nu se plimbă de la Marea Nordului la Marea Moartă , ca și Coca Cola pt. ca voi s-o *mânăriți pe Burse pe spinarea fraierilor . Fiecare KM , fiecare treaptă de reglaj a tensiunii ( dacă aveți habar ce e aia ) implică pierderi , pe care voi le FACTURAȚI CU NESIMȚIRE . Escrocilor , nici măcar cocalarul din Piața Obor nu i-a 10 lei pe Kg. de roșii și încă 1 leu pe transport/ distribuție , ca să nu mai vorbim de ^certefecate cai verzi pe pereți frecate și aburite etc.
sa mai aiba grije de SEN, aia de au vandut industria la fier vechi iar mai apoi au devenit dotori pi la Alexandria?
Sa vedeti dotorii guvernului cum ne vor duce pe noi culmi socialiste! Cu 400 miliarde datorie!
Grija pt un sistem energetic performant a fost si este zero. Privatizarea a fost o mizerie pt tara, facuta pt jaf si nu modernizare. Ar trebui cateva pene de curent ca in Cuba ca sa vada realitatea. Guvernantii de dupa 1990 au fost interesati de autostrazi, imobiliare de unde au avut de castigat bani pt propriile buzunare.