Invitaţie în lumea Thaliei

Teatrul Nottara

Luni, 1 aprilie, de la ora 19.30, Sala “George Constantin” găzduieşte premiera Teatrului “Apropo” cu spectacolul “Copilul rece”, de Marius von Mayenburg, în regia şi scenografia Catincăi Drăgănescu.

“Mayenburg creează o imagine panoramică a unei societăţi aflate într-o degringoladă derizorie, care pendulează între fantezie, autoiluzionare şi imagine socială. Piesa este o farsă sordidă a existenţei, celula de bază a societăţii este dezintegrată şi reintegrată într-o pânză de vicii, slăbiciuni şi traume. Punctul comun al acestor indivizi este ura. Ura în toate formele sale. Ura născută în mediul burghez autosuficient şi narcisist pe care Mayenburg l-a explorat şi în alte texte, mediu pentru care are o aplecare cinică sau poate chiar sardonică. Absurditatea şi gratuitatea răului dau naştere unui umor care se întinde de la absurd la maliţios.

Omul contemporan este traumatizat de frica ratării, a ierarhiilor. Societatea îi stabileşte pas cu pas repere pe care trebuie să le bifeze, pentru ca ea să îl integreze. Libertatea este o chestiune de gust în spaţiul strâmt al regulilor lui «politically correct». Cu toţii jucăm un rol pe această scenă ce ne poate ridica în slăvi sau reduce la absurd, atunci când încercăm să cântăm partitura în raport cu conceptul de fericire individuală. «Copilul rece» este un spectacol al generaţiei noastre. Este un strigăt ce nu poate fi altfel decât înfundat printre râsete, pentru că suntem nişte cinici. Şi ne place”, scrie regizoarea.

El şi ea, deşi se puteau cunoaşte oriunde altundeva, s-au cunoscut în toaleta femeilor dintr-un club numit Poligam. El şi ea s-au căsătorit şi i-au invitat la nuntă chiar şi pe părinţii ei. Au avut un fiu şi o viaţă prosperă… Şi, totuşi, undeva, lucrurile au luat-o razna. Nici plasticul roz, nici gloss-ul, nici chiar Campari Orange-ul nu au mai avut efect.

Era post-disco a dezumanizării începe aici.

O comi-tragedie la care spectatorii aleg distribuţia. Se caută: o familie formată din mama şi tata, fiica cea mică şi prietenul ei, fiica cea mare şi logodnicul acesteia, împreună cu un nişte prieteni, un cuplu căsătorit, ce ajung sa comită o crimă.

Se oferă spectacolul dorit de spectatori. Se cere responsabilitate.

Cu: Cristina Drăghici, Conrad Mericoffer, Sorina Ştefănescu, Alin State, Irina Drăgănescu, Oana Popescu, Bogdan Nechifor, Florin Hriţcu, Sebastian Ciocan.

Sound design: Sebastian Ciocan.

Godot Café Teatru

„Ce ne spunem când nu ne vorbim”

Luni, 1 aprilie, la ora 20.00, sunteţi invitaţi la spectacolul „Ce ne spunem când nu ne vorbim” de Chris Simion, care semnează şi regia.

O poveste despre nesfârşitul conflict dintre raţiune şi inimă… 6 tablouri despre 6 variante de a înşela în cuplu.

Romanul „Ce ne spunem când nu ne vorbim” are două volume. Primul volum, publicat de “Editura Trei”, se află deja în librării. Al doilea volum este un spectacol de teatru regizat de autoare. Cel de-al doilea volum nu va fi publicat niciodată. Pentru a avea parte de povestea integrală, acceptaţi provocarea de a fi în sala de spectacol.

Ce avem în mintea noastră coincide foarte rar, să nu zicem întâmplător, cu ceea ce spunem sau cu ceea ce facem. De cele mai multe ori mintea nu trăieşte în acord cu sufletul. De parcă am trăi permanent cu o a doua persoană în noi înşine. Spectacolul din mintea noastră este al doilea volum al romanului „Ce ne spunem când nu ne vorbim”. În cheie absolut comică… umorul fiind singurul care ne salvează din absurd.

În distribuţie: Cristi Iacob, Ilinca Goia, Vitalie Bichir, Gabriela Iacob.

„Aproape totul din viaţa mea”

Marţi, 2 aprilie, la ora 20.00, va avea loc avanpremiera spectacolului regizoarei Chris Simion, “Aproape totul din viaţa mea”, cu actorii Manuela Hărăbor şi Rareş Ioan Stoica şi dansatorii Cătălina Bajan şi Robert Bajan. Coregrafia: Carmen Cotofana. Scenografia: Mirela Trăistaru. Spectacol realizat cu sprijinul “Tango Tangent”.

O piesă despre două feluri de oameni: cei care ştiu să pună punct când o relaţie s-a consumat şi ceilalţi care aleg să pună sute de virgule, plângând că nu văd soarele în timp ce ţin ochii închişi. O poveste despre curaj şi blazare, despre acţiune şi laşitate, despre alegere.

Replici din piesă… posibile şi în viaţă:

“Să n-ai încredere în nimeni niciodată. Mai ales în oamenii pe care îi admiri. Ăştia sunt cei care te vor înjunghia cel mai năprasnic”.

”În clipa când stai să te gândeşti dacă iubeşti sau nu pe cineva, deja ai încetat să-l mai iubeşti”.

„O să fii fericit când nu o să mai fugi de tine. Când o să te reîmprieteneşti cu tine, când o să te respecţi, când nu o să mai fie nevoie să te minţi, când o să fii liber”.

„Începi să ai ceva cu adevărat, abia în momentul în care nu mai ţii cu încăpăţânare să ai”.

Teatrul Naţional Bucureşti

Alexander Morfov revine la Bucureşti cu Don Juan

Don Juan

Unul dintre cei mai apreciaţi regizori contemporani din estul Europei, Alexander Morfov, revine în 7 aprilie, la ora 19.00, pe scena Sălii Mari a TNB cu o producţie multipremiată a Teatrului Naţional „Ivan Vazov” din Sofia, “Don Juan” după Jean-Baptiste Molière. Cunoscut publicului bucureştean prin spectacolul “Exilaţii”, prezentat în turneu în anul 2010, dar mai ales datorită montării grandioase de pe scena mare a TNB, “Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Dürrenmatt, regizorul care le-a „smuls” ruşilor “Masca de Aur”, cel mai prestigios premiu rusesc, vine de această dată cu un spectacol considerat drept cea mai bună producţie a stagiunii 2006-2007 în Bulgaria.

Cu o distribuţie impresionantă, din care fac parte actori remarcabili, “Don Juan” a fost încununat de două ori cu premiul pentru cel mai bun spectacol şi cea mai bună regie, precum şi cu două premii pentru actori în rol secundar. Cu acest bogat palmares, spectacolul a fost prezentat în numeroase festivaluri din afara ţării.

Don Juan, pentru unii seducătorul fără pereche, pentru alţii arogantul, suficientul, egocentricul, libertinul, eternul răzvrătit, este, pentru regizorul acestui spectacol, persoana care întruchipează libertatea fără limite. Pentru că atunci când „un om devine conştient de totala lui libertate, el înţelege că nu are cu cine să o împartă. Libertatea e ca celebritatea; ambele depind de societatea în care trăim”, afirmă Alexander Morfov.

Lupte în Don Juan

Spectacolul “Don Juan” a fost distins cu Premiul “Ikar” al Uniunii Actorilor din Bulgaria pentru “Cel mai bun spectacol”, “Cel mai bun regizor” şi “Cel mai bun actor în rol secundar” – Zahary Baharov, în rolul Sganarelle. A fost recompensat, de asemenea, cu Premiul naţional pentru teatru “Asker”, pentru “cel mai bun spectacol”, “cel mai bun regizor” şi “cea mai bună actriţă în rol secundar” – Reni Vrangova în Charlotte.

“Don juan” s-a bucurat de succes în turneele efectuate la Festivalul “National Theatre Meetings” din Varşovia (2009), la “Teatrul Naţional” din Belgrad (2010), “Teatrul Naţional al Greciei de Nord”, din Thessaloniki (2011).

Decoruri: Alexander Orlov şi Alexander Morfov. Costume: Marina Raychinova. Ilustraţie muzicală: Alexander Morfov. Muzică originală: Slav Bistrov – dirijor. Coregrafie: Mila Iskrenova. Lighting design: Lalyo Hristov. Coregraf de lupte: Ivaylo Vodenov.

În distribuţie: Deyan Donkov, Zahari Baharov, Teodora Duhovnikova, Valentin Ganev, Ana Papdopulu, Valeri Yordanov, Julian Vergov, Rusi Chanev, Reni Vrangova ş.a.

Conferinţele TNB

Duminică, 7 aprilie, la ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Prof.Dr. Florin Tudose va susţine conferinţa cu tema “Psihiatria secolului XXI”, între psihanaliză şi cibernetică.

Cu toate că psihanaliza a ajutat psihiatrii, şi nu numai pe ei, să descopere răul din om şi să evite, cu ajutorul psihoterapiei, transformarea acestuia în boală şi haos, niciun secol de la facerea lumii încoace nu a fost zguduit de mai mari cataclisme sociale provocate de răul din suflet şi de fantasmele de putere ale oamenilor, în aşa fel încât s-a ajuns, pe bună dreptate, să se spună că orice trăitor în secolul XXI se poate considera un supravieţuitor. “Secolul XX a fost şi secolul exploziei tehnologice fără limite şi al naşterii tehnologiilor informaţionale care au permis deschiderea unui nou univers – cel care cuprinde într-o reţea globală toţi locuitorii planetei, care pot comunica fără limite – WorldWideWeb, celebrul www. Sub efectul acestei reţele, în numai două decenii, cultura, economia, educaţia, medicina, dar şi patologia s-au schimbat în mod radical, individul virtualizându-şi identitatea până în apropierea disoluţiei. Dacă Freud a descoperit că în fiecare dintre noi funcţionează o lume de fantasme în completarea realului, Internetul a transformat lumea realului într-o lume profund virtualizată, bântuită de fantasme colective care circulă cu viteza gândului, iar psihiatria nu poate decât să se întrebe, aşa cum o făcea în urmă cu două milenii Apostolul Petru, «Quo vadis?»”, apreciază Prof. Dr. Florin Tudose.

Büchner şi Beckett la Praga şi Cluj

Aşteptându-l pe Godot, spectacolul Teatrului Naţional din Praga

În 2013 se împlinesc 200 de ani de la naşterea cunoscutului dramaturg Georg Büchner. “Teatrul Maghiar de Stat” din Cluj marchează acest important eveniment pentru lumea culturală internaţională prin intermediul unor turnee cu spectacolul “Leonce şi Lena”, regizat de Gábor Tompa. Spectacolul “Leonce şi Lena” a avut premiera în anul 2009 şi, încă de la început, a fost invitat la numeroase festivaluri din ţară şi străinătate, dintre care amintim: Sarajevo, Bogota, Budapesta, Pécs şi Bucureşti.

Primul tuneu pe care Teatrul Maghiar de Stat Cluj l-a întreprins anul acesta a fost la Praga, în cadrul schimbului cultural cu “Teatrul Naţional” din capitala Cehiei. Astfel, în zilele de 23 şi 24 martie 2013, în istorica sală a Teatrului Estates (Stavovské divadlo), actorii “Teatrului Maghiar de Stat” au jucat spectacolul “Leonce şi Lena”. La finalul celor două reprezentaţii, spectatorii prezenţi în număr foarte mare au aplaudat în picioare minute în şir. La eveniment au fost prezenţi directorul artistic şi regizorul principal a “Teatrului Naţional” din Praga, Michal Dočekal, directorul Institutului Maghiar din Praga, reprezentanţi ai Consulatului României şi ai Institutului Cultural Român din Praga.

În discursul de dinaintea primului spectacol, Gábor Tompa a accentuat importanţa acestei colaborări pentru cele două vechi teatre ale Europei, similare atât din punctul de vedere al parcursului istoric, cât şi din cel al valorii trupei şi repertoriului.

Următoarea etapă a colaborării dintre cele două teatre va fi tuneul “Teatrului Naţional” din Praga la Cluj. În 13 şi 14 aprilie, în Sala Mare a “Teatrului Maghiar”, se va juca spectacolul “Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett, regizat de Michal Dočekal. Continuând seria aniversărilor, spectacolul din data de 13 aprilie se va juca chiar în ziua în care se împlinesc 107 de la naşterea lui Samuel Beckett.

Scripcarul pe acoperiş

Scripcarul pe acoperiş

Teatrul “Regina Maria” din Oradea va prezenta în 8 aprilie, la Opera Naţională din Bucureşti, spectacolul “Scripcarul pe acoperiş”, de Sholom Alehem, în regia artistică a lui Korcsmaros Gyorgy, unul dintre cele mai de succes musicaluri din România.

Adaptare după povestirea „Fiicele lui Tevye”de Shalom Alehem, “Scripcarul pe acoperiş” este unul din musicalurile cele mai de succes din toate timpurile. Prima adaptare scenică, la “Imperial Theater” de pe Broadway, a avut premiera în 1964 şi a cunoscut de-a lungul anilor peste 3.200 de reprezentaţii. Adaptarea cinematografică din 1971 a fost şi ea încununată de un mare succes de public şi de critică.

Piesa istoriseşte câteva întâmplări din viaţa lăptarului Tevye, în efortul acestuia de a-şi menţine familia unită prin respectul tradiţiei atotputernice în comunitatea evreiască din satul rusesc Anatevka.

Peste 60 de artişti cântă şi dansează, acompaniaţi de o orchestră spectaculoasă: “Hakeshet Klezmer Band”, sub conducerea lui Ari Nagy Sandor.

Spectacolul din Oradea s-a bucura de critici pozitice, cronicarii considerându-l un „… spectacol amplu, bine condus de regizorul maghiar Korcsmaros Gyorgy şi jucat cu vizibilă bucurie de trupa avându-i pe bună dreptate în roluri principale pe Ioana Dragoş Gajdo şi Richard Balint”, sau afirmând că „Scripcarul… de la Teatrul Regina Maria reuşeşte să surprindă musicalul de pe Broadway în cea mai fină esenţă a sa”.

În distribuţie: Richard Balint, Ioana Dragoş Gajdo, Angela Tanko/Mihaela Gherdan, Adela Lazăr, Alina Leonte, Anca Sigmirean, Ion Abrudan, Pavel Sîrghi, Răzvan Vicoveanu, Ciprian Ciuciu, Daniel Vulcu ş.a.

Formaţia „Hakeshet Klezmer Band” s-a format în cadrul Comunităţii Evreilor din Oradea, la iniţiativa regretatului Gyuri Vilan, care, în calitatea sa de acordeonist, a condus destinele corului comunităţii peste 35 ani. După dispariţia prematură a acestuia, formaţia s-a reorganizat, a început cucerirea publicului pe scene din Ungaria, Israel, Argentina şi bineînţeles pe numeroase scene din ţară, reuşind să obţină recunoaştere din partea publicului.

Spectacolul de la Bucureşti se înscrie într-un turneu naţional, început în 7 aprilie la Teatrul “Al. Davila” din Piteşti, şi continuat apoi la Teatrul Naţional “Marin Sorescu” din Craiova (9 aprilie).

Cel mai îndrăgit spectacol de pe scena Teatrului “Regina Maria” a fost jucat şi la Festivalul Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical “Viaţa e frumoasă” – Teatrul de Opereta Ion Dacian – Bucureşti, Festivalul Multicultural Internaţional “Fără Bariere” – Teatrul de Nord Satu Mare şi Festivalul Internaţional de Teatru “Atelier” din Baia Mare.

Producţia arădeană a fost nominalizată la Gala Premiilor UNITER 2012 pentru “Cea mai bună actriţă într-un rol secundar: Ioana Dragoş-Gajdo” şi “Cea mai bună scenografie – Vioara Bara” şi a fost recompensat cu “Premiul special al Juriului”, la Festivalul Internaţional de Teatru “ATELIER 2012” – Richard Balint şi Premiul pentru “Cel mai bun coregraf”, Festivalul Internaţional de Teatru “ATELIER 2012” – András Loránt.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.