Ion Sterian: Investițiile strategice realizate de Transgaz pun România la adăpost

România și Republica Moldova au reușit să-și diversifice sursele de aprovizionare și să nu mai depindă de importurile din Rusia, datorită investițiilor strategice efectuate de Transgaz în ultimii ani, a declarat Ion Sterian, directorul general al Transgaz, într-un interviu acordat Energy Magazine. 

Energy Magazine: Domnule Sterian, aș vrea să începem cu securitatea energetică și siguranța aprovizionării. Cum va arăta consumul de gaze în această iarnă pe plan intern comparativ cu iarna trecută și cum o să ni-l asigurăm?

Ion Sterian: În primul rând, când vorbim despre securitate energetică, vorbim unde a ajuns România astăzi. Investițiile Transgaz în infrastructura de gaze, realizate în special începând din 2018 prin construcția gazoductului BRUA, construcția a opt stații de comprimare noi cu tehnologie de ultimă generație, la nivelul anului 2025, au dus la creșterea securității energetice a României.

Astfel, nu mai avem problemele cu asigurarea echilibrării sistemului de gaze naturale care erau până acum șapte-opt ani, când temperaturile scădeau mai multe zile consecutiv sub -15 grade Celsius. Odată cu aceste investiții, s-a mărit și line pack-ul, zestrea conductei, de la circa 33-34 de milioane m³, la 75-80 de milioane m³. Aceasta înseamnă o creștere a stocării în conductele de transport gaze de circa 45-50 de milioane m³ de gaze.

Pe de altă parte, am reușit după oprirea tranzitului de pe coridorul transbalcanic, începând cu 1 ianuarie 2021, să transformăm pe rând cele trei conducte pe reverse flow (flux invers de la sud la nord – n.r.). Prima a fost Tranzit 1, în 2020, a doua a fost Tranzit 2, în 2021, a treia a fost Tranzit 3, care s-a finalizat la sfârșitul lunii iulie, anul acesta.

Energy Magazine: Ce a însemnat reverse flow pe aceste conducte?

Ion Sterian: A însemnat să poți să aduci gaze în România în primul rând, dar și de a avea venituri prin tranzit către Ungaria, Slovacia, care să aducă venituri substanțiale la bugetul de stat, profit mai mare. Și nu au mai fost problemele acestea (cu echilibrarea sistemului – n.r.).

Pe de altă parte, începând cu 2016, la inițiativa mea și împreună cu colegii din Transgaz, am avut viziunea asupra Coridorului Vertical. Ce înseamnă Coridorul Vertical? Înseamnă LNG-ul din terminalele din Grecia, în primul rând Revithoussa, care și-a mărit capacitatea de la 2 miliarde la 7 miliarde acum și o va mări la 10 miliarde; terminalul de la Alexandroupolis, care cu atâtea întârzieri e și el în probe tehnologice din octombrie și se anunță primele metaniere cu LNG care să fie descărcate acolo și LNG-ul gazeificat; terminalele de LNG din Turcia – Turcia are șase terminale de LNG cu o capacitate de peste 60 de miliarde m³; gazele din Marea Caspică.

Gazoductul Tranzit 2 transformat pe reverse flow e conectat la infrastructura de transport din Turcia, la facilitatea de înmagazinare din Marea Marmara care anul acesta și-a mărit capacitatea la vreo 5 miliarde m³ de gaz, inclusiv la TANAP, inclusiv la gazoductul Baku-Tbilisi-Erzurum, un gazoduct de 6 miliarde m³.

De aceea a permis transportul gazelor, și aici avem exemplul Romgaz, care a încheiat un memorandum cu SOCAR din Azerbaidjan, să apeleze la 1 miliard m³ dacă va fi nevoie. Dar la ora actuală, în România a scăzut consumul, în primul rând din cauza comprimării în industrie. Pe de altă parte, producția de gaze onshore a reușit, în primul rând datorită Romgaz, dar și Petrom, să reducă cât de cât declinul. La Romgaz a și crescut cu un mic procent.

Energy Magazine: Ceea ce ne-a plasat pe locul 1 ca producător în UE, în trimestrul doi.

Ion Sterian: Suntem plasați pe locul 1 în UE ca producători în Europa, după ce Olanda și-a redus producția la facilitățile din zona de producție Groningen și Marea Nordului. De aceea am trecut pe primul loc. Dar producția actuală este undeva la 24-25 de milioane m³.

Am făcut o simulare cu colegii de la Transgaz, luând evoluția temperaturilor și a iernii pe ultimii șapte ani: putem să trecem peste iarnă fără import de gaz, în orice situație. Dacă va fi necesar și iarna va fi ca acum 10-20-30 de ani, atunci se va apela la un import pentru câteva zile, între 3 și 5 milioane m³ de gaze pe zi.

Dar între timp s-au întâmplat și alte investiții, lucruri bune, investiții pe care le-a efectuat Depogaz, care a mărit capacitatea de extracție din înmagazinare la începutul ciclului, și împreună cu Depomureș, la începutul ciclului de înmagazinare se extrag circa 37-38 de milioane m³. Coroborat cu o producție internă de 24 de milioane m³ pe zi, cu 60-62 de milioane m³ suntem confortabili; n-a fost depășit acest consum în ultimele trei-patru ierni.

Din prognozele pe care le avem de la meteo, chiar dacă iarna a început mai devreme cu o lună, gaze sunt înmagazinate suficiente. Practic, anul acesta s-a depășit recordul istoric. Dar venind iarna mai devreme cu o lună, avem extracție mare din înmagazinare, suntem acum cu vreo 120-130 de milioane m³ înmagazinați mai puțin față de aceeași dată a anului trecut, pe fondul temperaturilor scăzute începând cu începutul lunii noiembrie. 

Deci nu văd nicio problemă pe linia asta. Dar suntem aici, la graniță, avem război, vedem ce se va întâmpla, suntem într-o situație cu risc ridicat. Ne descurcăm cu ce avem în țară înmagazinat, pentru că Ministerul Energiei, Guvernul s-au preocupat din timp. Avem comandamente energetice, unde săptămânal ne întâlnim, se analizează. Problemele nu le văd pe partea de gaze, le consider a fi excluse în partea de aprovizionare, decât, Doamne ferește, într-un caz de forță majoră, să apară vreo problemă.

În infrastructura de transport, la 30 octombrie s-au făcut toate reviziile – prezintă garanții 100% în securitatea și siguranța în exploatare.

Energy Magazine: Și dacă se va întrerupe acordul de tranzit prin Ucraina cu Rusia, avem probleme?

Ion Sterian: Nu avem treabă. Noi aveam treabă cu coridorul transbalcanic și, așa cum am amintit la începutul discuției noastre, s-a oprit la 31 decembrie 2020, odată cu construcția și punerea în funcțiune a Turkish Stream 2 prin Bulgaria și Serbia către Ungaria, și mai ales Bulgaria, stat membru UE și țară membră NATO.

Interviul integral, AICI