Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, susține că în cazul legii privind darea în plată s-au făcut o serie de progrese și clarificări, prin reintroducerea actului normativ în cadrul Codului Civil în baza deciziei Curții Constituționale, în sensul că un judecător va decide, de la caz la caz, dacă o cerere de dare în plată este justificată sau nu. „Cu trimiterea legii privind conversia creditelor din franci elvețieni în lei la cursul istoric la Curtea Constituțională și reintroducerea legii dării în plată în cadrul Codului Civil prin decizia CCR, noi apreciem că riscurile sunt diminuate. Dar așteptăm explicațiile Curții Constituționale, pentru că noutatea este foarte importantă, această impreviziune cum spun dânșii și trimiterea în fața unui judecător, pentru ca, de la caz la caz, să se stabilească dacă o solicitare de dare în plată se justifică sau nu și cum trebuie făcută”, a declarat Isărescu, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.
Guvernatorul Băncii Centrale a afirmat că modalitatea de aplicare a legii dării în plată, decisă de CCR, reprezintă o formulă juridică a principiului economic pe care l-a enunțat și BNR, respectiv împărțirea poverii. „Împărțirea poverii, nu a riscurilor, pentru că băncile nu au cum să împartă riscurile, pentru că au contracte. Împărțirea poverii înseamnă restructurarea creditului, analiza caz cu caz și abordarea bilaterală, nu otova, și abordarea caz cu caz, la fiecare credit și în fața unui judecător”, a mai precizat Isărescu.
BNR a propus, în Parlament, cinci amendamente la legea dării în plată, din care două au fost respinse, unul dintre acestea referindu-se la o variantă similară de rezolvare a cazurilor de dare în plată, prin mediere. „Noi am propus medierea, dar este chiar mai bine prin decizie a unui judecător”, a afirmat guvernatorul BNR.
Curtea Constituţională consideră că legea dării în plată are unele prevederi sau sintagme care încalcă legea fundamentală. Cele mai multe litigii dintre clienţii care vor să beneficieze de legea privind darea în plată şi bănci vor fi soluţionate în instanţa. Datornicii vor trebui să ducă dovezi în faţă judecătorului din care să reiasă că nu îşi mai pot achita creditul ipotecar. Judecătorii Curţii Constituţionale trebuiau să se pronunţe pe 33 de excepţii de neconstituţionalitate ridicate de bănci în legătură cu formulări din legea privind darea în plata. Au găsit două nereguli care ar trebui reformulate iar pe alte două le-au declarat că fiind corecte.”S-a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”, care era conţinută în art 11 era neconstituţională. Or obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminta această sintagma”, a declarat Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale.
Caznele unui avocat
Avocatul Alexandra Burada a explicat succint ce experiență a avut în instanțe după deciziile Curții Constituționale. „Nu mai e nimic după seria de termene din ultimele două săptămâni. Ca să va fac un rezumat cu privire la soarta proceselor de dare în plată:
Caz 1. Se amână pentru a lua la cunoştinţă de motivarea deciziei CCR.Termene în ianuarie.
Caz.2. Rămâne în pronunţare pe cererea de sesizare şi suspendare, după care se amână pronunţarea pentru totdeauna.
Caz 3. Se trimite la CCR în şedinţă publică, se discută probe, se cer adeverinţe de venit, informaţii de la Recom etc.
Caz 4. Se trimite la CCR şi se suspendă dosarul.
Concluzia, câte bordeie atâtea obiceie. Sper că decizia CCR să se motiveze cât mai curând deoarece această stare de haos nu profită niciunei părţi. Ce este mai tare este că în continuare se depun concluzii că legea nu se aplică contractelor încheiate sub imperiul vechiului cod… Ajungi să te simţi chiar…prost”, a spus avocatul Burada.
Se așteaptă detaliile Curții
Curtea a comunicat că va da detalii despre impreviziune în motivarea deciziei din 25 octombrie, în condițiile în care aceasta nu este scrisă în vechiul Cod civil, pe care sunt încheiate majoritatea contractelor celor care vor să dea în plată, așa cum se întâmplă în cazul noului Cod. Instanțele așteaptă motivarea CCR. “Dar așteptăm, pe deoparte, explicațiile Curții Constituționale, pentru că noutatea este foarte importantă, această impreviziune, și trimiterea în fața unei judecător, pentru ca de la caz la caz să stabilească dacă o solicitare de dare în plată se justifică sau nu și cum trebuie făcută. Este, în definitiv, o formulă juridică a principiului economic-financiar pe care l-am anunțat și noi, împărțirea poverii, că băncile nu au cum să împartă riscurile, și abordarea bilaterală, nu otova, ci abordarea caz cu caz, fiecare credit și în fața unui judecător. Acum, trebuie să așteptăm explicațiile procedurale ale CCR. Credem că se înscriu în ceea ce am propus și noi în Parlamentul României”, declarat Isărescu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.