Stocul pentru iarnă al României și interesele multinaționalelor

Jocuri și calcule meschine cu prețul gazelor

Gazele stocate de furnizorii licenţiaţi în depozite pentru sezonul de iarnă 2017-2018 sunt în cantitate de circa 2,18 miliarde metri cubi, la o capacitate totală de 3,1 miliarde metri cubi, nivel similar celui de anul trecut.

Situaţia stocurilor din cele cinci depozite proprii publicată de Romgaz arată cantităţi de 1,93 miliarde metri cubi. „Noi avem circa 600 milioane metri cubi“, spune directorul companiei, Virgil Metea. În Depomureş, operat de ENGIE, mai sunt circa 220 milioane metri cubi, din 300 milioane capacitate totală. Cantitatea minimă impusă tuturor furnizorilor era de aproximativ 1,8 miliarde metri cubi, deci, teoretic, potrivit calculelor Autorităţii, această iarnă nu ar trebui să aducă probleme în asigurarea consumurilor interne, atât ale casnicilor, cât şi ale firmelor, mai ales că, pe lângă extracţia din depozite, avem şi producţia curentă a Romgaz şi Petrom, plus importurile. De precizat, gazele pentru casnici reprezintă circa 40% din nivelul stocurilor, adică aproximativ 1 miliard de metri cubi.

Această iarnă se anunţă geroasă, cu temperaturi medii în ianuarie care vor fi de sub – 20ºC la nivelul ţării, consumurile urmând a fi ridicate. Dar la fel a fost şi iarna trecută, iar România mai avea în luna aprilie, la sfârşitul ciclului de extracţie, peste 400 milioane metri cubi rămaşi în depozite.

Sunt, atunci, de neînţeles declaraţiile alarmiste ale directorului ­ENGIE, Eric Stab, care, în faţa Comisiei parlamentare de anchetă asupra activităţii ANRE, a spus că, în eventualitatea unei ierni grele, nu se ştie dacă stocurile sunt suficiente, iar ENGIE îşi rezervă dreptul de a opri unii consumatori industriali pentru a deservi populaţia. „Dacă va fi o iarnă grea, va fi suficient gaz pentru la iarnă? Nu suntem siguri. Sperăm, dar nu avem nicio garanție… Singura soluție, dacă nu avem suficiente gaze, este să întrerupem furnizarea către anumiți consumatori, ceea ce trebuie definit printr-un plan de urgență întocmit de Guvern“, a declarat Stab.

Pentru a înţelege întrucâtva declaraţiile oficialului francez, trebuie mai întâi să ştim că ENGIE, alături de E.ON, adică furnizorii care deţin împreună 90% din piaţa reglementată de gaze, cer de la ANRE o scumpire drastică a preţului gazului pentru casnici. Aceştia justifică prin faptul că, de la liberalizarea pieţei din 1 aprilie până în prezent, ei vând gazul tot cu 60 lei/MWh, deşi îl cumpără cu 72-74 lei/MWh din piaţa liberă. Prin urmare, cer recunoaşterea acestui tarif, ceea ce ar însemna o creştere de preţ final de 6-7%. Fosta conducere a ANRE, de până în 23 octombrie, reprezentată de preşedintele Niculae Havrileţ şi vicepreşedintele Emil Calotă, afirma că o scumpire a gazului, de la 1 noiembrie, cu 5-6% ar fi necesară pentru ca furnizorii să-şi acopere costurile de achiziţie. Noua conducere, reprezentată de deputatul PSD Dumitru Chiriţă, nu a dorit însă să ia vreo decizie în acest sens, amânând-o până în aprilie 2018. Potrivit unor surse din piaţă, E.ON şi ­ENGIE ar intenţiona să dea în judecată ANRE pentru lipsa unei decizii de majorare de preţ. În acest context, declaraţiile lui Stab pot fi considerate o formă de presiune la adresa decidenţilor, un alt fel de mod de a spune că, dacă autorităţile nu îi recunosc ENGIE costurile suplimentare legate de achiziţia gazului, atunci nici compania nu poate asigura furnizarea pentru toţi consumatorii, cu precădere cei industriali.

Pe de altă parte, Romgaz, companie deţinută de statul român, ţine să calmeze zvonurile din piaţă cu privire la insuficienţa cantităţilor de gaze stocate, precizând, într-un comunicat, că „orice informație nereală vehiculată în presă poate alimenta o criză nereală în piața gazelor în apropierea sezonului rece, referitor la aprovizionarea cu cantitățile de gaze naturale necesare“.

Mai bine amendă decât 100% din stocurile obligatorii

Dacă situaţia stocurilor nu pare să fie o problemă, nu acelaşi lucru se poate spune despre operatorii care le-au făcut. Faptul că Romgaz a stocat de două ori cantitatea minimă pe care era obligat să o facă ridică unele semne de întrebare. Surse din piaţă spun că, la fel ca anul trecut, „greul“ depozitării a rămas pe ­Romgaz, restul operatorilor majori neîndeplinindu-şi cotele obligatorii. Pentru că sunt privaţi, îşi fac calcule. Iar dacă decid că e mai avantajos să stocheze mai puţin decât li se cere de ANRE, pentru că văd că situaţia pieţei le face mai ieftine achiziţiile de pe bursă sau din import, atunci firmele nu stochează gaze potrivit programului trasat. Şi preferă să plătească amenzi care, potrivit fostului preşedinte al Autorităţii Niculae Havrileţ, sunt în cuantum de 500.000 lei. Adică nu prea mult pentru o multinaţională ce rulează sute de milioane de euro anual în România.

Câteva calcule

Situaţia stocurilor, pe firme, la 31 octombrie, o deţine ANRE. Dacă nu o publică, atunci nu putem şti cine şi cât a depozitat. Totuşi, pornind de la situaţia ştiută a Romgaz şi de la cea declarată a Petrom, se pot face nişte calcule. Astfel, cele 630 milioane metri cubi ale Romgaz şi cele 330 milioane ale Petrom totalizează circa 1 miliard de metri cubi. Rezultă că ceilalţi furnizori laolaltă au stocate 1,2 miliarde metri cubi. Or, obligaţiile minime ale E.ON şi ENGIE, impuse de ANRE, erau, la fiecare, de două ori şi jumătate mai mari decât cele ale Romgaz şi Petrom. Astfel, dacă Romgaz trebuia să stocheze cel puţin 2,4 milioane Mwh (circa 300 milioane metri cubi) de gaze, ENGIE avea ca obligaţie 5,4 MWh, adică circa 700 milioane metri cubi. La rândul său, E.ON avea obligaţii de minimum 4,9 milioane MWh, adică circa 600 milioane metri cubi.

Cineva (sau mai mulţi) nu şi-a îndeplinit obligaţiile

Având toate aceste cifre, să lăsăm să vorbească aritmetica. Dacă Romgaz şi Petrom au împreună 950 milioane metri cubi, cu stocurile minime obligatorii ale ENGIE şi E.ON avem o sumă totală de 2,25 miliarde metri cubi. Deja mai mult decât rezervele existente fizic, la această dată, în depozite – 2,2 miliarde metri cubi. Nemaivorbind că şi alţi furnizori aveau stocuri minime de constituit. Deci avem două variante: fie atât E.ON, cât şi ENGIE şi-au făcut stocurile obligatorii şi toţi ceilalţi furnizori (fără Romgaz şi Petrom) nu au depozitat nimic, fie măcar unul dintre cei doi mari furnizori nu şi-a îndeplinit obligaţiile. Eric Stab, de la ENGIE, a precizat însă că societatea pe care o conduce şi-a dus sarcina trasată la capăt. Doar E.ON încă nu s-a pronunţat pe situaţia stocurilor, aşa că, în prezent, nu este clar cine a încălcat dispoziţiile ANRE. De altfel, chiar instituţia este responsabilă să prezinte situaţia cantităţilor de gaze din depozite, lucru pe care însă întârzie să îl facă, din motive necunoscute.

România are o capacitate de depozitare pentru iarnă de circa 3 miliarde metri cubi, în depozitele Romgaz şi ENGIE. La aceste cantităţi se adaugă, în sezonul rece, producţia curentă şi eventualele importuri.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Mihai Soare 1067 Articole
Author

6 Comentarii

  1. Toate astea pentru ca guvernul si parlamentul nu au declarat resursele subsolului de interes strategic national.

  2. Ham … de fapt ”jocurile preturilor ” nu au nici o legatura cu noi, noi romanii, putem avea in subsolul tarii ”jumatate din rezervele mondiale de gaz sau petrol”, politicienii romani le-ar vine pentru propriile interese iar romanii … ar plati acelasi pret. In tot acest JOC este vorba de ”profiturile pe care le baga in buzunar marile companii si desigur ”celebra spaga !”, chiar daca DEJA au buzunarele pline si le curg banii pe laturi, nu conteaza daca mai ”jecmanesc un popor !”.

    • Gresim cand votam pe cel care ne promite mai mult. Daca vrem sa ne fie bine in viitor sa votam pe cel care a realizat ceva impresionant in viatza pana acum… un director al unei firme de succes ori patronul unei mari firme ce da salarii mari angajatilor sai.

    • nu-i nici o greseala in vot, am acceptat niste sloganuri precum:”investitor strategic”, ce fac ei de fapt? emit facturi si citesc niste contuare? orice s-ar vota toti politicenii nu vor elabora legi de sanctionare a”privatilor” pentru ca in mentalul colectiv ei sunt noii zei sau binefacatori, am trecut de la materialismul dialectic al maselor la filozofia emotionala a maselor pe care o misca orice informatie ce-i afecteaza gandirea lucida, desi de zeci de ani un om rational stie ca in perioada rece scade productia de lapte, vacile devenind gestante si de oua din cauza reducerii duratei zilei, ca productia de legume din camp este mai ieftina decat din sera sau din import, pentru a crea o psihoza colectiva se analizeaza cresterile sezoniere, In fond ar trebui schimbat ceva in gandire si apoi pregatita o strategie nationala in domeniul energetic si chiar incercarea de a cumpara actiuni in firmele de distributie si productie de gaz si energie. Politicienii sunt niste persoane modeste, ar trebui sa ne fie mila, au complexe de aceea si-au dorit demnitati ca sa fie in atentia celor din jur, la fel ca si asa zisele VIP-uri, oamenii bogati spiritual nu au nevoie de imagine „ei sunt”, chiar daca trec neobservati sau mor, peste timp comoara lor este descoperita precum diamantele.

  3. cum sa lasi engie sa aibe depozite de gaz in Romania? sau omv… este impotriva logicii si a bunului simt! este tradare de tara! iar toti cei care au acceptat si au facilitat ca astea sa se intimple trebuei sa ajunga la Tirgoviste!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.