Kelemen: Situația maghiarilor din România nu este nici pe departe rezolvată

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține din nou că România nu este o țară model în ceea ce privește protecția minorităților și că situația maghiarilor nu este nici pe departe rezolvată în țara noastră.

„România nu este o țară model în ceea ce priveşte protecţia comunităților minoritare. Această realitate, repetată deseori şi în multe foruri, este susținută, încă o dată de ultimul raport al Consiliului Europei. Uniunea salută concluziile Comitetului Consultativ al Consiliului Europei, în care se regăsesc şi câteva referințe la raportul paralel, prezentat de UDMR”, a precizat liderul Uniunii, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta a adăugat că România, după intrarea în Uniunea Europeană, nu a mai respectat angajamentele impuse în procesul de aderare, iar acest fapt afectează minoritățile.

„Aceasta dovedeşte faptul că analizele noastre sunt corecte: situația minorităților naționale și, implicit, a maghiarilor din România, nu este nici pe departe rezolvată. După intrarea în UE, în 2007, România nu a mai respectat angajamentele care i-au fost impuse în procesul de aderare. Dacă acestea nu sunt îndeplinite la nivel de țară, minoritățile sunt cel mai mult afectate. „În locul furnizării informațiilor eronate, România ar trebui să pună un accent mai mare pe dialogul dintre majoritate și minoritate, un dialog sincer, bazat pe respect reciproc”, a declarat Kelemen.

Potrivit documentului citat, Comitetul Consultativ al Consiliului Europei își exprimă îngrijorarea față de multitudinea reacțiilor anti-maghiare venite din partea anumitor politicieni și a mass-media și față de instigările la ură, din timpul evenimentelor sportive.

„Conform raportului, retorica anti-maghiară afectează discursul public și, prin urmare, propune prevenirea, identificarea și condamnarea comportamentelor rasiste și xenofobe, dar și atacurile comise în acest scop. Documentul analizează detaliat cazul Liceului Teoretic Romano-Catolic din Târgu Mureș, în cazul căruia autoritățile sunt somate să clarifice cât mai curând situația instituției de învățământ, pentru ca activitatea educațională în limba maternă să se poată desfăşura în condiţii normale. Experţii europeni sugerează autorităţilor de la Bucureşti ca, în colaborare cu reprezentanții comunităților minoritare, să verifice dacă situația educației minorităților din România se desfăşoară în conformitate cu prevederile legilor în vigoare”, arată UDMR.

Totodată, Uniunea precizează că raportul consideră regretabil și surprinzător faptul că autorităţile locale şi judeţene au respins folosirea simbolurilor naționale în Ținutul Secuiesc, iar denumirea de Ținut Secuiesc este în mod constant atacată în instanță de autorități, în timp ce Bucovina și Banatul nu se confruntă cu obstacole de acest gen.

„Comitetul Consultativ al Consiliului Europei propune ca autoritățile să creeze un cadru legal, unitar și coerent pentru protecția drepturilor minorităților, astfel încât comunitatea maghiară să își poată păstra şi folosi simbolurile si elementele indispensabile afirmării identității sale naționale. Iar acest lucru să se materializeze printr-o consultare reală cu reprezentanții minorităților naționale din Harghita, Covasna și Mureș. Documentul se referă și la folosirea limbii materne la nivelul instituțiilor administrației publice. Raportorii europeni solicită urgentarea procedurilor pentru asigurarea documentelor și formularelor administrative bilingve în localitățile în care procentul maghiarilor depășește pragul de douăzeci la sută”, susține UDMR.