„La Blouse Roumaine”

Theodor Pallady s-a născut la Iaşi, pe 11 aprilie 1871 şi a murit pe 16 august 1956, la Bucureşti. A studiat la Politehnica din Dresda (1887 – 1889), apoi a urmat cursuri de pictură la Académie des Beaux Arts din Paris şi la Academia de Arte Frumoase din München.

La Paris, a fost elevul lui Gustave Moreau şi al lui Puvis de Chavannes şi coleg cu Henri Matisse, Georges Rouault, Albert Marquet. Excentric, exigent, cerebral, Pallady rămâne în preferinţele publicului românesc drept unul dintre cei mai reprezentativi artişti ai modernităţii.

În anul 1892, la Paris, in atelierul pictorului Gustave Moreau, lucrau cot la cot câţiva tineri promiţători: Georges Rouault, Albert Marquet, Theodor Pallady, Henri Matisse. Rămaşi prieteni, peste ani, Matisse şi Pallady au împărtăşit fructuoase opinii estetice. Matisse, adept al unui decorativism ce-i este propriu, a realizat o serie de opere inspirate de iile primite în dar de la colegul său român. Astfel, în aprilie 1940, în hotelul ,,Regina” din Nisa, Henri Matisse termina de pictat „La blouse roumaine”. Pictorul lucra la acest tablou din noiembrie 1939. Este poate cea mai frumoasă reprezentare artistică a iei românești.

Expus la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris, tabloul „La blouse roumaine” este reprezentativ pentru seria de lucrări cu aceeași temă gândită de Matisse încă din 1936.

Motivul iilor românești trecute prin filtrul creativ al lui Henri Matisse a fost motiv de inspirație și pentru colecțiile vestimentare realizate de Yves Saint Laurent.

Dominique Szymusiak (critic de artă și curator la Muzeul Matisse din Cateau-Cambrésis) explică de ce Matisse a fost atras de ia românească: „În această perioadă, broderiile elaborate ale unor ii românești pe care Matisse le-a dobândit de la prietenul lui Pallady au condus la o serie complexă de picturi și desene. Se pare că aceste ii au avut succes în Paris în anii ’20, în principal datorită faptului că au fost purtate de eleganta Regină Maria a României, dar și de sculptorul român Constantin Brâncuși care a fost apreciat pentru aparațiile sale la petrecerile din Montparnasse îmbrăcat ca un țăran român. Desenele și picturile lui Matisse cu aceste ii arată diferite interpretări ale motivului. În frumoasa lucrare „Visul”, designul iei evidențiază figuri îndrăznețe în forme simplificate, transpuse în unele desene. În alte desene ale lui Matisse, remarcabila precizie a liniei capturează traseul delicat al broderiei iei.” („A Decorative Art” în Matisse, His Art and His Textiles: The Fabric of Dreams, London, Royal Academy of Arts, 2004, p. 98)

La rândul său, Theodor Pallady a prezentat, în pictură, frumuseţea veşmântului naţional specific feminin. Românitatea lui Pallady e elegantă, cu lustru boieresc şi reverberaţii pariziene. Pallady pictează o ie, dar nu purtată de o ţărancă autentică – modelul său vine de la oraş, concentrând în priviri complexitatea unei personalităţi formate în alte coordonate fiinţiale decât cele posibile la ţară. Doamna cu ie a lui Pallady ţine capul uşor înclinat, astfel încât buclele bine coafate să-i atingă umerii, mimând graţios torsul unui fir de lână, gest semnificativ ducând gândul spre tema femeii generatoare şi spre simbolicul fir al vieţii. Cromatica de ansamblu este caldă, fără înflăcărare, compoziţia vădind un calm uşor melancolic, obţinut printr-un rafinat contrast de calitate, cu virtuţi estetice fără exces decorativ.

În lucrarea „Țărancă”, din colecția Pinacotecii Muzeului Municipiului București, putem observa că opera acestuia stă sub semnul formei pure, spirituale, a frumuseţii şi simplităţii, dezideratele ei având originea în cultura sa elevată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.