La cât va ajunge datoria publică a României în următorii 10 ani

Comisia Europeană, prin intermediul Isabelei Grilo, şeful Direcţiei Generale de Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei Europene, a avertizat că în următorii câțiva ani, pe fondul reducerii taxelor, concomitent cu creșterea cheltuielilor publice, deficitul bugetar va aduce România foarte aproape de pragul falimentului.

În raportul Comisiei Europene, prezentat la Bucureşti în cadrul unei conferinţe de presă, Isabela Grilo enumeră o serie de nereguli cu privire la respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în scris față de organismele internaționale.

Depășirea deficitului structural

O primă neregulă menționată de către înaltul funcționar european constă în faptul că atât bugetul pentru 2017, cât şi cel pentru 2018 au în vedere un deficit global de aproximativ 3 % din PIB, în condiţiile în care regula privind deficitul, menţionată în cadrul fiscal-bugetar naţional, impune un deficit structural de 1% din PIB.

Mai mult decât atât, cele două rectificări bugetare din 2017 au încălcat normele care interzic aplicarea unor creşteri ale plafoanelor de deficit global şi primar în cursul exerciţiului fiscal bugetar. De asemenea, au încălcat şi normele care interzic majorarea în anul fiscal-bugetar a cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor publice totale, cu excepţia celor necesare la cofinanţarea fondurilor UE.

„Arvunim“ viitorul copiilor noștri

Comisia Europeană a mai estimat şi că ponderea datoriei publice va creşte treptat, cu riscuri mari la adresa sustenabilităţii datoriei publice pe termen mediu. De fapt, în situaţia în care politicile actuale sunt menţinute, ponderea datoriei în PIB va ajunge la 60%, până în anul 2028. În acest sens, Isabela Grilo a mai precizat în cadrul conferinţei de presă: „În esenţă, problema este foarte simplă. Poate o economie să continue să-şi mărească deficitul, în condiţiile în care creşte deja într-un ritm rapid şi în condiţiile în care o parte a compoziţiei creşterii economice este foarte dezechilibrată către consum, nu către investiţii?“.

Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), în momentul de faţă ponderea datoriei publice în PIB se situează la 37,8%. Dar potrivit previziunilor, ponderea ar urma să crească la 39% în 2019, la 40% în anul 2020, apoi la 41% în anul 2021, 41,9% în 2022 şi la 42,7% în 2023.

Din punctul de vedere al Comisiei, această posibilă evoluţie poate pune generaţiile următoare într-o situaţie foarte dificilă. „Deci, cumva, aceasta este o alegere între a consuma acum şi a consuma mai târziu. Este o alegere între generaţii. Vrem să punem viitoarele generaţii într-o situaţie în care, pe de o parte, să se confrunte cu lipsa invesiţiilor de acum, şi pe de altă parte cu consecinţele creşterii deficitului în fiecare an“, a avertizat Isabela Grilo.

Nu în ultimul rând, în cadrul acestui raport, Comisia Europeană a reclamat și faptul că, în 2017, autorităţile nu au trimis Parlamentului o actualizare a strategiei fiscal-bugetare până la termenul legal de 15 august, ci în luna decembrie, subminând astfel rolul de orientare pe care strategia fiscal-bugetară pe termen mediu trebuie să îl aibă pentru buget.