În 2018, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” celebrează anul Centenarului Marii Uniri printr-o serie de evenimente culturale, ştiinţifice şi educative de cel mai înalt nivel academic.
În acest sens, marţi, 20 martie, în Aula BCU „Carol I”, s-a desfăşurat sesiunea de comunicări ştiinţifice dedicată Centenerului Marii Uniri, urmată de evenimentul de lansare a emisiunii de mărci poştale ”Făuritori ai Marii Uniri” partea I, care a omagiat pe Miron Cristea, Iuliu Hossu, Iuliu Maniu şi Ion I.C. Brătianu, personalităţi ce au contribuit la realizarea celui mai important ideal al românilor.
Organizatori ai acestui eveniment au fost BCU „Carol I”, Romfilatelia şi Academia Română.
Evenimentul a fost moderat de către Acad. Răzvan Theodorescu – Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual al Academiei Române. Gazda evenimentului a fost Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi – director general BCU ”Carol I”.
La eveniment au participat în calitate de vorbitori, personalităţi marcante: Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul – secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; E.S. Monsignor Miguel Maury Buendía – Nunţiu Apostolic, Nunţiatura Apostolică în România; Preasfinţia Sa Mihai Frăţilă – Episcop, Episcopia Greco-Catolică ”Sfântul Vasile cel Mare”, Bucureşti; Acad. Cristian Hera – Preşedinte (interimar) al Academiei Române; CSI Dr. Ovidiu Cristea – Director, Institutul de Istorie Nicolae Iorga; Cristina Popescu – Director General, Romfilatelia.
În pliantul ”Făuritori ai Marii Uniri (I)” realizat de Romfilatelia sunt prezentaţi pe scurt cei patru omagiaţi:
Miron Cristea (18 iulie 1868 – 6 martie 1939) a fost primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, un cleric erudit şi militant pentru drepturile românilor din Austro-Ungaria. A studiat Teologia la Sibiu, iar apoi a obţinut doctoratul în Litere la Budapesta. În calitate de episcop al Caransebeşului (din 1910), a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. După Unire a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885 – 28 mai 1970) a fost episcop al Bisericii Greco-Catolice şi Cardinal, un apărător al drepturilor românilor din Austro-Ungaria. A obţinut doctorate în Filosofie şi Teologie la Roma, iar în decembrie 1917 a fost numit Episcop de Gherla. La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a citit mulţimii Declaraţia de Unire.
Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 – 5 februarie 1953) a fost cel mai important politician transilvănean. S-a alăturat luptei naţionale a românilor din Austro-Ungaria încă din studenţie. Spiritul său combativ a servit cauzei naţionale, mai ales în timpul mandatului de deputat în Parlamentul de la Budapesta. A fost unul dintre iniţiatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. După război, Maniu a organizat instalarea administraţiei româneşti în Ardeal, în calitate de preşedinte al Consiliului Dirigent, guvernul de tranziţie al Transilvaniei.
Ion I.C. Brătianu (20 august 1864 – 24 noiembrie 1927) a fost cel mai important om politic implicat în Unirea din 1918. Făcea parte dintr-o familie ilustră de politicieni şi a fost preocupat permanent de soarta românilor din afara graniţelor, mai ales în perioada mandatului la Ministerul de Externe (1902-1904). În anii războiului conduce guvernul României, inclusiv în timpul refugiului de la Iaşi (1916-1918). Ulterior s-a luptat pentru recunoaşterea internaţională a României Mari, la Conferinţa de Pace de la Paris.
Timbrul cu portretul lui Miron Cristea are valoarea nominală de 2,50 lei, timbrul cu portretul lui Iuliu Hossu are valoarea nominală de 4,50 lei, timbrul cu portretul lui Iuliu Maniu are valoarea nominală de 8 lei, timbrul cu portretul lui Ion I.C. Brătianu are valoarea nominală de 15 lei.
Pe coliţa nedantelată a emisiunii de mărci poştale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat Regele Ferdinand I, alături de alţi făuritori ai Marii Uniri: Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Stere, Samoilă Mârza, Gheorghe Pop de Băseşti, Sextil Puşcariu, Iancu Flondor şi Ion Nistor, iar pe timbrul coliţei este reprodusă stema României mici, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în graniţele ţării până în 1918.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.