Deşi candidatul Fraţilor Musulmani, Mohamed Morsi, a câştigat alegerile prezidenţiale din Egipt, armata îşi va păstra controlul celor mai importante instituţii, transmite corespondentul Le Monde la Cairo.
După ce Curtea Constituţională a decis invalidarea parlamentului în care islamiştii erau majoritari, împărţirea puterii în Egipt va depinde de negocierile dintre Fraţii Musulmani şi Consiliul Suprem al Forţelor Armate. Cel mai probabil, scrie Le Monde, generalii egipteni îşi vor păstra controlul asupra Afacerilor Externe, Apărării, Internelor şi Justiţiei. Cât priveşte puterea legislativă, totul va depinde de capacitatea Fraţilor Musulmani de a-şi impune unele puncte de vedere în procesul de redactare a noii Constituţii, scrie Le Monde. Legea fundamentală nu va mai fi redactată de parlamentari, ci de o comisie instituită de conducerea militară.
În acest context, ipoteza unei lovituri de stat militare nu poate fi exclusă, însă generalii vor încerca să găsească o modalitate de compromis pentru a-şi păstra privilegiile economice şi pentru a resopecta acordurile cu Israelul şi Stalele Unite, scrie Le Monde.
Toţi preşedinţii Egiptului, începând de la lovitura de stat din 1952, care a dus la proclamarea independenţei, au fost militari: Gamal Abdel Nasser, Anwar Sadat şi Hosni Mubarak. Armata şi guvernul au fost unul şi acelaşi lucru în instoria contemporană a Egiptului. Însă, în timp ce pozează în protectoare a unei naţiuni în care peste 40% din populaţie trebuie să trăiască cu sub 2 dolari pe zi, armata egipteană a dezvoltat afaceri colosale şi s-a bucurat mereu de impunitate. Imperiul de miliarde de dolari controlat de armată include afaceri în domeniul imobiliarelor, uleiului de măsline, îngrăşămintelor chimice, electronicelor, tutunului şi chiar al confecţiilor. Potrivit Los Angeles Times, întreprinderile care au legături cu armata egipteană reprezintă pâna la 40% din economia egipteană.
Într-atât de puternică este armata, încât, potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, generalii egipteni avertizau în 2008 că, daca fiul lui Mubarak, Gamal, va veni la putere, el nu va fi susţinut de armată, deoarece acesta dorea să obţină capital din privatizarea multor întreprinderi egiptene şi aceasta ameninţa monopolul economic al armatei.
La toate cele amintite mai sus, armata adaugă ajutorul de 1,3 miliarde de dolari primit anual din partea SUA, plus alte 250 de milioane de dolari sub forma unor alte tipuri de asistenţă.
