Le Monde: Va fi Transnistria următoarea Crimee

“Marti, 18 martie, Sovietul suprem al regiunii transnistrene a cerut presedintelui Sumei de Stat ruse, Serghei Narîşkin, sa inceapa demersurile pentru anexarea la Rusia. Joi, la Moscova, a avut loc o reuniune ministeriala in cadrul careia s-a examinat “blocada economica” impusa de Ucraina acestei regiuni a Republicii Moldova. Dupa Crimeea, vor intra oare Transnistria si […]

De cotidianul.ro - Autor

“Marti, 18 martie, Sovietul suprem al regiunii transnistrene a cerut presedintelui Sumei de Stat ruse, Serghei Narîşkin, sa inceapa demersurile pentru anexarea la Rusia. Joi, la Moscova, a avut loc o reuniune ministeriala in cadrul careia s-a examinat “blocada economica” impusa de Ucraina acestei regiuni a Republicii Moldova. Dupa Crimeea, vor intra oare Transnistria si […]

“Marti, 18 martie, Sovietul suprem al regiunii transnistrene a cerut presedintelui Sumei de Stat ruse, Serghei Narîşkin, sa inceapa demersurile pentru anexarea la Rusia. Joi, la Moscova, a avut loc o reuniune ministeriala in cadrul careia s-a examinat “blocada economica” impusa de Ucraina acestei regiuni a Republicii Moldova. Dupa Crimeea, vor intra oare Transnistria si cei 55.000 de locuitori ai sai in colimatorul Kremlinului?”, se arata intr-un articol al Mathildei Gerard, publicat de Le Monde.

O microrepublica autoproclamata in 1991, Transnistria (Republica Moldoveneasca Nistreana) este de fapt o fasie de paman de 50 de kilometri si lunga de circa 230 de kilometri situata in estul Moldovei, la granita cu Ucraina. Capitala, Tiraspol, se afla la circa 75 de kilometri de capitala Chisinau. Populata in proportie de o treime de rusofoni si o treime de romanofoni, Transnistria a organizat un referendum in septembrie 2006, afirmandu-si atunci dorinta de a deveni independenta (in proportie de 97,1%, acelasi procent ca si in cazul referendumului recent din Crimeea). Si prevazand o alipire la Federatia Rusa.

Teatru al unui violent conflict care a provocat moarte a sute de persoane in 1992, cand rusofonii din Transnistria se temeau sa nu fie absorbiti de Romania vecina, teritoriul a iesit de sub controlul Chisinaului. Transnistria are un Parlament, Sovietul suprem, un presedinte, Evgheni Sevciuk, moneda proprie, rubla transnistreana, si drapelul sau, cu secera si ciocanul. Pe de alta parte, niciun stat suveran nu a recunoscut Transnistria ca stat independent, nici macar Rusia, care o mentine sub perfuziile sale economice. Doar Abhazia si Osetia de Sud, care sunt ele insele teritorii cu statut disputat, au recunoscut Transnistria.

Rusia sustine in Transnistria in mai multe feluri> militar, economic, energetic, administrativ… Intre 1.000 si 1.500 de soldati rusi stationeaza aici incepand din 1992, cu statutul oficial de “forte de mentinere a pacii”, dar in realitatea au misiunea de a sprijini fortele locale de securitate sa controleze intrarile pe teritoriu. OSCE a cerut in zadar retragerea acestor trupe.

Rusia este prima sursa de investitii directe in Transnistria. Ea furnizeaza un ajutor direct (din ratiuni “umanitare”) in valoare de 10 euro lunar, care constituie un supliment pentru pensii, aceasta in timp ce salariul mediu in aceasta regiune este de circa 80 de euro.

Pe plan energetic, Transnistria este situata pe traseul gazoductelor Moldovagaz, societate detinuta in proportie de 50% de Gazprom, 35% de catre guvernul moldovean si 12,5% de Tiraspol. Chisinaul considera ca Transnistria plateste mai putin pentru gaze, retinand o parte din fluxul de gaze si lasand autoritatile moldovene sa plateasca factura finala.

Moscova este ambigua in relatiile cu Transnistria, pentru ca Rusia nu recunoaste aceasta “republica”, dar a deschis aici un consulat, simbol al relatiilor diplomatice. Transnistrenii care vor sa plece in strainatate pot obtine aici pasapoarte rusesti.

La nivel cultural si lingvistic, Transnistria a adoptat alfabetul chirilic si invatamantul se face in limba rusa. Exista doar opt scoli pe intreg teritoriul unde limba de predare este romana.

Dupa razboiul de independenta din 1992, Transnistria este considerata drept o “gaura neagra”, aici nefiind nici razboi, nici pace. Complet izolat diplomatic si economic, este vorba de un stat mafiot, care traieste din trafic de tot felul, in special trafic de arme (mai multe uzine de armament sunt situate in Transnistria si o importanta parte a arsenalului tarilor fostului Pact de la Varsovia au fost depozitate aici).

Autoritatile moldovene s-au angajat acum cativa ani pe calea europeana. La finalul lui noiembrie 2013, Chisinaul a semnat parteneriatul propus de Uniunea Europeana; acordul pe care presedintele ucrainean destituit Viktor Ianukovici a refuzat sa-l parafeze. Pe 27 februarie, Parlamentul European a anulat aobligativitatea vizelor pentru moldovenii care circula in spatiul Schengen si Chisinaul trebuie sa semneze in curand si acordul de liber schimb cu Bruxelles-ul.

Odata ce negocierile cu UE s-au intensificat, Rusia a reluat amenintarile la adresa Chisinaului. In ultimele zile, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, a avertizat caMoldova ar putea pierde “definitiv” Transnistria daca se va angaja pe calea unei integrari europene sustinute. Totodata, Transnistria, care nu are acces la mare si nu are frontiera cu Rusia, prezinta un interes strategic mai redus pentru Moscova decat Crimeea.

“Reuniunea de criza” a guvernului rus, unde urma sa se discute despre Transnistria, reprezinta o oportunitate de a cuantifica ambitiile Moscovei cu privire la acest teritoriu> mentinerea statutului sau anexarea sa?

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.