Legătura dintre sărăcia românilor, comasarea alegerilor și majoritatea din Parlament

CU CE SE OCUPĂ COALIȚIA DE GUVERNARE

În anul 2013, guvernul unei coaliții identice și la fel de mari precum cea care ne conduce astăzi a acordat către compania CFR Marfă un ajutor de stat în valoare de 1,7  miliarde de lei (363 de milioane de euro atunci). Suma respectivă reprezenta datoria CFR Marfă către CFR (administratorul infrastructurii), neplătită în anii în care țara a fost guvernată de PDL-ul lui Traian Băsescu (la început, aliat cu PSD), scrie Petrișor Peiu in   qmagazine.ro.

Suma era destinată acoperirii acelei datorii în vederea privatizării, la ora respectivă fiind deja desemnat câștigătorul licitației de privatizare. Ei bine, uriașul guvern PSD-PNL de atunci, cu o majoritate tot de 70% ca și astăzi, s-a răzgândit într-o bună zi și nu a mai semnat contractul de privatizare. Dar a lăsat suma de 1,7 miliarde de lei la CFR Marfă. Bani cu care s-ar fi putut construi atunci trei spitale oncologice ultra-moderne. Sau măcar 100 km de autostradă.

Anii au trecut și în anul 2020, Comisia Europeană a constatat ceea ce era vizibil și de pe Marte și a declarat ilegal ajutorul de stat către CFR Marfă și a dispus recuperarea de către stat a sumei de 2,6 miliarde de lei (570 de milioane de euro) plus dobânzile aferente.

Ce ar fi avut de făcut guvernul, dacă i-ar fi păsat câtuși de puțin de această țară? Ceva cât se poate de simplu: vânzarea fie a CFR Marfă, fie a activelor deținute de CFR Marfă (vagoane și locomotive), recuperarea banilor și utilizarea acestora pentru școli, spitale sau chiar pentru modernizarea infrastructurii feroviare, pe care astăzi se circulă cu cea mai mică viteză din Europa.

Ei bine, Guvernul nu a făcut asta, ci a hotărât să facă un mare nimic: după patru ani de la comunicarea Comisiei Europene, Guvernul s-a decis să ia vagoanele și locomotivele, plus personalul calificat, de la CFR Marfă și să facă cu ele o altă firmă de stat, Carpatica Feroviar. Iar datoria aia de sute de milioane de euro să o „uite” la tocmai îngropata CFR Marfă, adică într-un birou gol.

Așa cum a mai făcut odată în anii 90, când a „uitat” imensa datorie a fostului SNCFR și a înființat alte companii în locul acesteia.

Și iată cum, cu nonșalanța unei majorități parlamentare de 70%, guvernele marii coaliții PSD-PNL au luat peste 600 de milioane de euro de la populația europeană cu cei mai mulți săraci și le-au plasat într-o companie, unde să fie tocați de două generații de posesori de carnete de partid, care au ruinat o firmă altădată ultra-profitabilă și plină de oameni bine calificați.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ȚARA REALĂ

În vremea aceasta, avem, în România, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor săraci. Unul din patru tineri români se află în risc de sărăcie. Tot unul din patru tineri români se află în deprivare severă socială sau materială. În total, 38% dintre tinerii noștri sunt în pragul sărăciei sau al excluziunii sociale. Nicăieri pe continent nu mai găsim o astfel de proporție catastrofală de sărăcie în rândul populației tinere:

Sursa aici

Din populația totală, 21,2 % dintre români se găsesc în pragul sărăciei! Unul din cinci concetățeni ai noștri trăiesc cu riscul sărăciei.

În acest caz,  sunt unii europeni care stau mai rău ca noi: bulgarii, estonienii și letonii cu rate între 22 și 23% de risc de sărăcie în populația totală.

Am zice că riscul de sărăcie este un blestem specific estului, dar cifrele ne arată cu totul altceva: cele mai mici rate de pe continent ale tinerilor în risc de sărăcie le au cehii (10,5%), slovenii (10,2%), croații (14,2%), polonezii (16,7%) și ungurii (17,1%).

Toate aceste națiuni estice au rate de sărăcie în rândul tinerilor mai mici decât Elveția.  Și tot cam acesta este clasamentul cu națiunile cu cele mai mici ponderi ale populației totale în risc de sărăcie: cehii (10,2%), slovenii, ungurii, norvegienii, danezii și finlandezii (între 12 și 13%), iar polonezii se situează destul de bine în acest clasament, cu doar 13,7%!

Și, cum să nu fie așa dacă avem, în ianuarie 2024, tot al doilea cel mai mic salariu minim din Uniune:

Iar numărul celor plătiți cu salariul minim este de 1,9 milioane de oameni, adică fix o treime dintre cei 5,7 milioane de români angajați. Fiecare al treilea român este plătit, deci, cu salariul minim pe economie.

Ca medie a veniturilor disponibile, românii au urcat pe antepenultimul loc în Europa, lăsând în urmă bulgarii și  slovacii, și ajungând mai aproape de unguri, în jurul valorii de 10 000 euro/anual/persoană după standardul puterii de cumpărare (PPS).

Cu asemenea salarii, calitatea vieții la noi este destul de scăzută în raport cu media europeană, având, de exemplu, a doua cea mai aglomerată gospodărie medie din Uniune, după letoni: mai bine de 4 din 10 locuințe românești sunt supra-aglomerate, spre deosebire de sloveni (doar 11%), cehi 915%) sau unguri (17%).

Citeste mai mult aici