Legea Zamfir taie masiv din câștigurile IFN-urilor

Instituțiile financiare nebancare (IFN) vor pierde în jur de 95-97% din veniturile din dobânzi după intrarea în vigoare a legii Zamfir, care prevede plafonarea dobânzilor la creditele de consum la 18% pe an. Scăderile în cauză vin în contextul în care anul trecut 1,7 milioane de persoane s-au împrumutat de la IFN-uri, iar acestea au acordat împrumuturi de 5,2 miliarde lei, cu 15% mai mult decât în anul 2016.

Finanţarea IFN-urilor reprezintă 10% din totalul creditării din România. IFN-urile acordă împrumuturi mici, fără garanții, inclusiv persoanelor care sunt în Biroul de Credit și pensionarilor refuzați de bănci, cu dobânzi pe zi de 1-2%. De exemplu, dacă cineva dorește un împrumut de 1.000 lei pentru 30 de zile, va trebui să ramburseze 1.285 lei la Zaplo, 1.300 lei la Mobilo Credit, 1.360 lei la Extra Simplu, Tele Credit și Viva Credit și 1.600 lei la Hora Credit. Câștigul IFN-urilor este astfel între 285 lei și 600 lei pentru o sumă de 1.000 lei împrumutată timp de 30 de zile. Legea Zamfir taie brusc din aceste câștiguri. Dacă se dă un împrumut de 1.000 lei, cu o rată anuală a dobânzii de 18%, atunci dobânda datorată este 14,79 lei (1.000 x 0,18 x 30)/365 = 14,79 lei). Rata dobânzii aferentă acestui credit este de 1,5% pe lună. Or, ca să poată funcționa, o IFN trebuie să aibă o rată a dobânzii de 1% pe zi. „Dobânda la creditele pe care le acordăm este în prezent cea corectă, în jur de 1% pe zi, fiind determinată de costurile noastre de operare și finanțare“, a declarat Ionuț Stan, directorul general al Viva Credit și președintele Patronatului Creditului IFN, într-un interviu acordat Bancherul.ro. Acesta a spus că nu sunt fezabile dobânzile mai mici pentru funcționarea eficientă a unei IFN care acordă credite mici și pe perioade scurte.

Capitalul social

Diferenţele dintre bănci şi instituţiile financiare nebancare ţin atât de statutul lor, de reglementările aplicabile, de criteriile pe care fiecare trebuie să le îndeplinească pentru a primi autorizaţia de funcţionare, dar şi de activităţile pe care le pot derula. Din punctul de vedere al clientului, principala diferenţă este că o IFN poate acorda credite, dar nu poate atrage depozite. Această ultimă activitate poate fi realizată numai de bănci şi celelalte instituţii de credit. Pentru a primi autorizaţie de funcţionare din partea BNR, o bancă trebuie să facă dovada unui capital minim iniţial de 5 milioane euro. O instituţie ­financiară nebancară este ­nevoită să prezinte un capital social de ­numai 200.000 euro, respectiv 3 milioane euro în cazul IFN-urilor care acordă credite ipotecare.

Conform datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare (ALB), mai mult de jumătate din cei care contractează împrumuturi de la IFN au venituri de sub 1.000 lei lunar (53%), iar 24% au între 1.000 şi 1.500 lei. De asemenea, 65% au ca studii primare sau liceale, iar majoritatea (76%) se află în zona urbană. Printre cei care apelează la IFN mai sunt şi cei care au ajuns în Biroul de Credit în trecut şi nu mai sunt luaţi în seamă de bănci ori persoane care preferă să le vină agentul acasă, nu să se ducă până la bancă pentru a sta de vorbă cu un ofiţer de credit. IFN-urile solicită puține acte, de multe ori doar actul de identitate și justificarea veniturilor pe perioada creditării. Pentru IFN, de regulă, este irelevant dacă există antecedente financiare și dacă există sau nu restanțe. IFN-urile au aceleași costuri de operare ca o bancă, deși obțin dobânzi mult mai mici, întrucât valoarea împrumuturilor este foarte redusă și pe perioade mici. „Costurile pentru acordarea unui credit sunt aceleași, indiferent de valoarea unui împrumut“, a mai spus Ionuț Stan.

Dobânzile periculoase

Periculoase sunt însă dobânzile penalizatoare. „Apar nişte dobânzi penalizatoare colosale. În șase luni cel mult, mai ai de plătit încă o dată acelaşi credit. Când vezi 0,1% pe ziua de întârziere, dar, atenţie!, este pe ziua de întârziere, nu pe lună, ai senzaţia că dacă este zero virgulă, este absolut nimic. Dar când pui la sfârşitul lunii cât ai de dat pentru dobânda aia penalizatoare, îţi dai seama că ai făcut cea mai mare greşeală din viaţa ta“, afirmă avocatul Adrian Cuculis.

Plenul Senatului a adoptat la finele lunii februarie proiectul de lege inițiat de senatorul PNL Daniel Zamfir și semnat de mai mulți parlamentari PSD, care modifică Ordonanța de Guvern 13/2011, astfel încât dobânda pentru creditele ipotecare nu va depăși de 2,5 ori dobânda de referință a BNR şi 18% pentru creditele de consum. Senatul este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind decizională. „18% pe an, în cazul creditelor de consum. Deci IFN-urile nu mai pot percepe dobânzi de 9.000%. Mulțumesc tuturor colegilor senatori care mi-au fost alături și care au înțeles cât de importante sunt aceste legi pentru români! A fost uluitor însă să constat că au fost senatori care nu au auzit de vreun abuz din partea băncilor… Iartă-i, Doamne, chiar dacă știu bine ce fac!“, a scris Daniel Zamfir pe contul său de socializare.