Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, a anunțat Administrația Prezidențială.
Pe 30 iunie, propunerea legislativă privind acordarea pensiei de serviciu pentru membrii personalului diplomatic și consular a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional în acest caz, după ce, cu o zi înainte, fusese aprobată de Senat, relatează Agerpres.
Proiectul de lege prevede acordarea pensiei de serviciu pentru membrii personalului diplomatic și consular dacă îndeplinesc condițiile cumulative de pensionare — vârsta și stagiul complet de cotizare prevăzute în sistemul public de pensii, precum și vechime efectivă în diplomație de cel puțin 15 ani, respectiv vechimea în activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională.
Potrivit raportului comisiei, membrii corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în MAE și personalul încadrat pe funcții de execuție se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută în administrația centrală, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate în administrația centrală a MAE, înainte de data pensionării.
De prevederile actului normativ beneficiază și membrii corpului diplomatic și consular, precum și personalul încadrat în funcții de execuție specifice cu o vechime de 12 — 15 ani. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în MAE.
De asemenea, membrii corpului diplomatic și consular care îndeplinesc condițiile de vechime în MAE se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu chiar dacă la data pensionării au altă ocupație. În acest caz pensia se stabilește în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție avută la data încetării activității în administrația centrală a MAE, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute la data încetării activității.
Totodată, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.
Pe 30 iunie, deputații au adoptat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar prin care este reintrodusă pensia de serviciu.
Propunerea de lege a fost inițiată de mai mulți deputați PSD, aceștia susținând că prin inițiativa lor este instituit un „regim juridic reparatoriu”, întrucât prin Legea nr. 119/2010 și prin OUG nr. 59/2010 „pensiile funcționarilor publici parlamentari au fost desființate”.
Propunerea stabilește, printre altele, că funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani au dreptul la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, relatează Agerpres.
„La împlinirea vârstei prevăzute, (…) funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcției deținute sau al funcției asimilate, după caz”, stipulează o altă prevedere.
De asemenea, actul normativ stabilește că pentru fiecare an ce depășește vechimea de 14 ani în Parlament se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din baza de calcul fără a se putea depăși însă venitul brut avut la data pensionării.
Funcționarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea și înainte de împlinirea vârstei de pensionare, dar nu mai devreme de 60 de ani. De aceleași drepturi beneficiază și funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care în structurile Parlamentului între 4-14 ani, caz în care cuantumul pensiei este micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani.
Potrivit propunerii, la îndeplinirea condițiilor de pensionare, funcționarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor inițiativei legislative în discuție sau pentru pensia calculată în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
„Persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. 1-8, după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcție sau au o altă ocupație, după caz. În acest caz, pensia se stabilește pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcționar public parlamentar în activitate cu același stagiu de cotizare, nivel de salarizare și funcție publică”, se mai arată în propunerea de lege.
Prevederile se aplică și funcționarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ, membrilor acestuia și personalului Curții Constituționale, asimilat celui cu funcții similare din structurile Parlamentului.
„Funcționarii publici parlamentari și asimilații acestora, pensionari la data de 31 august 2010, ale căror pensii au fost diminuate, precum și cei pensionați după această dată, care se încadrează în prevederile prezentei legi, beneficiază de drepturile de pensie stabilite în prezenta lege”, se mai arată în textul legii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.