Li s-a spus fetelor direct: „Dacă nu daţi banii, nu vă va fi bine!”

Domnule avocat, i-am găbjit pe marii corupţi ai României pentru 29 de zile, putem dormi liniştiţi…

Din păcate, aţi spus foarte bine, am acceptat la rugămintea cuiva să o ajut pe una dintre fete – căci au douăzeci şi ceva de ani, una singură are 40 – şi am dovada faptului că ambele sisteme, judiciar şi educaţional, sunt făcute praf şi asta din cauza celor care nu doresc să se lupte cu adevăratele probleme. Concret, e vorba de o arestare pentru a se dovedi că „oamenii” se iau la trântă cu corupţia şi-atât. Fără nicio consecinţă directă.

Din primele probe pe care le-aţi văzut şi dumneavoastră, cum s-a ajuns aici?

A fost o treabă extrem de simplă. Eu în genere nu discut şi nu voi discuta nici acum chestiuni privind ancheta, în schimb situaţia de fapt a fost una deosebit de limpede şi de clară care arată cancerul din sistem. Copiii pregăteau sesiunea de sfârşit de postliceală. Înainte de banchet s-a stabilit – şi subliniez! – împreună cu dirigintele fiecărei clase că e nevoie de un fond care să cuprindă cheltuielile pentru banchetul organizat de elevi, protocolul pentru elevi şi profesori din ziua examenului – apă minerală, cafele, şi-aşa mai departe -, iar al treilea palier, sumele de bani date pentru profesorii examinatori. Toţi, dar absolut toţi elevii, din ceea ce rezultă din datele dosarului, din interceptările telefonice, au hotărât să strângă o sumă care-ar fi trebuit să ajungă la plic sau sub formă de cadou la membrii comisiei. Ceea ce este însă mult mai îngrijorător şi pe mine m-a frapat după 15 ani de drept, numai drept procesual şi procesual penal, este că o dirigintă şi-a permis în clasă să admonesteze elevii care n-au vrut să cotizeze în clasă pentru comisie. A spus: „E bine să daţi!”. Mergând pe acest fir, una dintre fete a făcut un denunţ. În urma denunţului a fost organizat flagrantul şi s-a trecut la ascultarea telefoanelor şi la înregistrări în mediul ambiental.

S-a ajuns până acolo în a fi atât de instituţionalizat cadrul în comisii, astfel încât diriginţii certau elevii care nu doreau să participe la această cutumă.

Din nefericire, flagrantul a fost oprit în momentul în care denunţătoarea a dat banii clientei mele, care urma să cumpere cadouri şi să sune profesorii pentru a le înmâna aceste cadouri. Fiind înregistrate pe telefon, în mediu ambiental, urmărite mail-urile şi alte comunicări, era imposibil să se piardă urma banilor sau să eşueze flagrantul. Asta e prima parte ciudată. A doua dovadă a neprofesionalismului cu care s-a lucrat e că n-a fost „deranjat” niciun profesor sau diriginte măcar cu vreo întrebare.

Iată că am arestat trei fete – care, atenţie, au fost desemnate să strângă banii pentru că erau şefele de clasă! – şi am ajuns să răsplătim performanţa cu arest preventiv de 29 de zile, într-o chestiune care este a sistemului educaţional. Tot acest caz, aşa cum am mai spus, demonstrează falimentul sitemelor educaţional şi judiciar.

Aceste lucruri n-ar fi trebuit să se întâmple, aceşti copii n-ar fi trebuit să fie obligaţi să joace conform reguluilor ”sistemului”. Deranjant este faptul că în cazul unor beizadele sau mari mafioţi nu se întâmplă nimic, iar aceste fete sunt arestate precum criminalii în serie. Unde era pericolul social?

Să nu ne-ascundem după degete, infracţiunile de corupţie, în genere, sunt infracţiuni de pericol. În speţa de faţă însă nu vorbim nici măcar de absenţa pericolului social, vorbim de nişte tinere angrenate în acest sistem, cărora li s-a spus direct: „Dacă nu daţi banii, nu vă va fi bine!”. Au avut de ales? Cine reprezintă pericol social, mai ales că ele şi-au recunoscut faptele? Am trăit să văd un procuror în România anului 2013 care spunea că „ele trebuie izolate de societate, societatea având nevoie de o ripostă la astfel de fapte”. Mai mult, se reţine şi o infracţiune de trafic de influenţă. Cum poţi demonstra oare că o elevă are influenţă asupra unei comisii pe care nici n-o cunoştea?

Am crezut până ieri că după 15 ani de practică şi cinci ani de facultate am văzut tot. Din nefericire am constatat că n-am văzut tot, că sistemul poate mai mult, să evite să taie cangrena de la rădăcină! Profesorii au luat an de an acele cadouri, vor lua bine mersi şi la anul şi în anii ce vor urma. Pentru că totul s-a oprit la trei eleve, la trei şefe de clasă. Eu nu spun că sunt nevinovate, eu vreau să subliniez faptul că fetele au recunoscut ce s-a întâmplat, au colaborat pe toate planurile cu organele de urmărire penală, care s-au făcut că nu văd probele directe împotriva profesorilor. Aici e problema! Fetele n-au încercat să inducă în eroare procurorii, poliţiştii sau judecătorul care a decis arestarea. Au dat date concrete, cu subiect şi predicat, cu nume şi prenume privind activitatea infracţională. Cine plăteşte oalele sparte? Fetele aflate în arest!

V-aş ruga să vă detaşaţi câteva secunde de profesia de avocat – eu nu mai sunt jurnalist, dumneavoastră nu mai sunteţi avocat – şi să vorbim în calitate de simpli cetăţeni. Nu v-aţi cam săturat?

Mi-e greu să vorbesc în această calitate. Îmi vine să plec în fiecare zi din avocatură, dar tot sper că voi mai putea schimba ceva în acest sistem, însă zi de zi mi se demonstrează că nu se mai poate. Părerea mea ca om este că nu mai există în justiţie, dar nici în învăţământ, nicio şansă, din cauza caracterului nostru „balcanico-latino-pontic”. Tinerii magistraţi ajung în acelaşi sistem furibund comunist pe care nu-l schimbă, ci ajung ei să-l „îmbunătăţească” creând aparenţa respectării normelor de drept.

Ca om, nu ca avocat, spun că sistemul judiciar din România este absolut putred şi chiar nu văd o posibilitate rapidă de a-l reabilita.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.