Liderii europeni se întâlnesc în Armenia, sub privirile Rusiei

Marţi va avea loc primul summit bilateral UE-Armenia, la care vor participa preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, António Costa, scrie News.ro.

Armenia depinde în mare măsură de Rusia pentru resursele energetice. Aceasta cumpără gaz rusesc la un preţ preferenţial – lucru pe care Putin a ţinut să-l sublinieze când prim-ministrul Nikol Paşinian a vizitat Moscova la 1 aprilie.

El a subliniat că Rusia vinde gaz Armeniei la preţul de 177,50 dolari (130,30 lire sterline) pe 1.000 de metri cubi, în timp ce în Europa acesta costă 600 de dolari (440,40 lire sterline).

„Diferenţa este mare, este semnificativă”, a declarat preşedintele rus.

Cum a ajuns o ţară atât de integrată în orbita Rusiei să primească majoritatea liderilor europeni?

Punctul de cotitură a fost războiul din 2023 dintre Armenia şi vecina sa, Azerbaidjan.

Când Azerbaidjanul a lansat o operaţiune militară fulgerătoare pentru a finaliza preluarea controlului asupra Nagorno-Karabah – expulzând peste 100.000 de persoane de etnie armeană – Rusia, care avea forţe de menţinere a păcii pe teren, a stat deoparte.

Nici incursiunile anterioare ale Azerbaidjanului pe teritoriul armean nu au primit un răspuns din partea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia.

„Ne-am dat seama că arhitectura de securitate în care ne aflăm nu funcţiona”, a declarat pentru BBC Sargis Khandanyan, preşedintele comisiei pentru relaţii externe din Adunarea Naţională a Armeniei.

Cu un an înainte, UE mediase un acord de recunoaştere a frontierelor, în cadrul căruia a desfăşurat o misiune civilă de monitorizare.

„Prezenţa fizică a Uniunii Europene a schimbat percepţiile cetăţenilor noştri”, a spus Khandanyan.

„Ne-am dat seama că există o cerere publică pentru relaţii mai strânse cu UE.”

În martie 2025, parlamentul Armeniei a adoptat o lege pentru a lansa procesul de aderare la UE.

Procesul de pace dintre Armenia şi Azerbaidjan s-a accelerat, de asemenea.

În august, liderii celor două ţări au semnat la Casa Albă un acord istoric menit să pună capăt conflictului care durează de zeci de ani.

Cu această ocazie, ei au anunţat şi „Ruta Trump pentru pace şi prosperitate internaţională” – un important coridor de conectivitate care va trece de-a lungul frontierei Armeniei cu Iranul, legând regiunea de pieţele europene.

Cu toate acestea, procesul de pace dintre cele două ţări vecine rămâne fragil, iar acceptarea Armeniei de către Europa a avut un cost diplomatic.

Parlamentul Azerbaidjanului a votat săptămâna trecută suspendarea relaţiilor cu Parlamentul European, ca urmare a unei rezoluţii a europarlamentarilor prin care se solicita dreptul la întoarcere pentru armenii din Nagorno-Karabakh care au fugit în 2023, precum şi eliberarea prizonierilor armeni deţinuţi de Baku.