Locurile preferate de tineri sunt astăzi orașele smart. Autoritățile locale care investesc în soluții digitale atrag mai mulți investitori, localnicii beneficiază de locuri de muncă stabile și bine plătite, au acces la educație și sănătate, transport public optim, un mediu sănătos și sigur.
Smart City este un concept relativ nou, care presupune folosirea tehnologiei informaționale pentru colectarea de date necesare rezolvării problemelor specifice vieții urbane, precum îmbunătățirea transportului public, fluidizarea traficului, optimizarea consumului de energie, cooperarea dintre cetățeni și administrația locală, reducerea poluării, accesul la educație și sănătate, amenajarea locurilor de parcare. Există astfel șase caracteristici ale orașelor smart: autoritățile locale, economie, mobilitate, populație, nivel de trai și mediul înconjurător.
Localitățile viitorului
În România există acum 24 de orașe smart, cele mai multe proiecte demarate în acest sens fiind în Alba Iulia – 60, Cluj-Napoca – 10, Arad – 9, Sibiu – 8, Oradea – 8 și București – 6, potrivit Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate. Alba Iulia este considerat lider în atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea comunității. Proiectele vizează iluminatul inteligent, urmărirea traficului, a consumului de apă și a pierderilor din rețea, monitorizarea calității aerului, parcările inteligente.
În Cluj-Napoca, administrația locală a introdus primul funcționar public virtual, numit Antonia, disponibil localnicilor 24/24. Aici s-a îmbunătățit semnificativ relația dintre primărie și cetățeni, există Wi-Fi gratuit în spațiile publice, iar transportul public s-a optimizat prin achiziția de autobuze electrice și tramvaie noi.
Primăria Municipiului Arad a construit parcări smart, a instalat cataloage electronice pentru cele 22 de unități școlare din oraș și 30 de active hotspot și bike sharing.
Capitala dispune de 4 module smart city: Autobuze Electrice, IT&C, Smart Energy și Bike Sharing. Cu toate astea, orașul va deveni unul smart abia în următorul deceniu. „Este în curs de realizare Strategia Smart City a Bucureştiului, care va fi un document strategic asumat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care urmează a fi finalizat în această toamnă, iar în urma lui vor reieşi nevoile de investiţii atunci când vorbim de Smart City Bucureşti. Asta va însemna o perioadă de 8-10 ani de implementare, cu foarte multe miliarde care vor fi atrase de aceste investiţii. Şi aici ne referim la toate verticalele: de la transport, mobilitate, energie, IoT (internetul lucrurilor), Big Data, partea de tehnologii, partea de mediu, tot ce înseamnă o comunitate inteligentă“, spune Eduard Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate, pentru Mediafax.
Timpul lung de punere în aplicare a măsurilor este și motivul pentru care tinerii se orientează acum spre alte orașe din țară. Dacă în urmă cu câțiva ani aceștia veneau în Capitală pentru a-și face o viață mai bună, acum preferă alte localități unde autoritățile locale au reușit deja să ofere facilități de dezvoltare mai ales firmelor de tehnologie informațională și au accesat fonduri structurale.
Cluj-Napoca, preferat pentru joburi
Un oraș care devine tot mai atractiv pentru persoanele care își caută un loc de muncă este Cluj-Napoca, aflat acum în topul preferințelor tinerilor. 46% din aceștia îl preferă, în defavoarea Capitalei, pe care o aleg doar 17%, urmate de Sibiu – 8%, Brașov – 7,5% și Timișoara – 5,9%. Pe ultimele locuri sunt Oradea, Iași, Alba Iulia, Târgu Mureș, Arad și Constanța, potrivit unui sondaj realizat de Târgul de Cariere.
Motivele pentru care tinerii ar pleca în altă localitate se află în primul rând în dorința de a lucra în domeniul lor de interes – 77%, posibilitățile de promovare – 67%, un salariu mai mare – 55% și asigurarea unei locuințe de serviciu – 47%. Oferirea unui salariu motivant nu este suficientă pentru a-i convinge să accepte un loc de muncă.
Angajatorii trebuie să ofere astăzi și alte beneficii, care nu sunt nici ieftine, nici puține. Concediu plătit în străinătate, asigurarea de sănătate privată, abonament la o sală de fitness, mașină de serviciu ori decontarea transportului public, posibilitatea salariatului de a deveni partener în companie sunt primele pe lista cerințelor viitorilor angajați. Pentru majoritatea nu contează unde lucrează, 76% din aceștia spunând că salariul mare este mai important decât numele firmei. Însă tinerii sunt dispuși să lucreze peste program, 57% din ei spunând că acceptă să petreacă mai multe ore la birou dacă acest fapt îi ajută în dezvoltarea personală, pentru 39% contând recompensa financiară. Astăzi nu mai vrea aproape nimeni să lucreze în plus dintr-o obișnuință, doar 4% afirmând că stau peste program doar pentru că asta este practica.
În ceea ce privește costul vieții, curățenia, spațiile verzi, liniștea, transportul public, accesul la instituțiile de sănătate publică, învățământul, pe primul loc se află Brașov, urmat de Oradea, Cluj, Sibiu și Pitești, după cum arată un studiu realizat de storia.ro, site de imobiliare al OLX, și de agenția D&D Research. La celălalt pol se situează Alexandria, Călărași, Reșița, Brăila și Focșani. Locuitorii din Alexandra consideră că orașul lor este scump, costurile fiind ridicate la chirii, utilități, transport, distracție.
Din păcate, Bucureștiul este abia pe locul 17, cele mai bune cartiere de locuit fiind considerate Titan, Nicolae Grigorescu și Vatra Luminoasă, urmate de Tineretului, Aviației, Pajura, Domenii, Floreasca și Ozana. Cele mai neplăcute zone pentru traiul de zi cu zi sunt Prelungirea Ghencea, Antiaeriană, Ferentari, Gorjului, 13 Septembrie.
Comuna Florești alocă fonduri pentru investiții
Un exemplu de localitate mică ce a cunoscut o dezvoltare uimitoare în ultimii ani este comuna Florești din județul Cluj, în care numărul de locuitori a ajuns de la 7.600 în 2007 la peste 33.000 în 2017. Motivul principal al acestei creșteri demografice spectaculoase este efectuarea de investiții. Au fost alocate fonduri pentru construirea unei școli și a unei grădinițe, un sistem nou de iluminat public, cabluri subterane, semaforizare inteligentă, asfaltarea străzilor, sistem de supraveghere public pentru creșterea siguranței cetățeanului și prevenirea criminalității, colectarea selectivă a deșeurilor. Bugetul comunei a crescut semnificativ de la an la an. În comună existau 2.000 de societăți comerciale, 4 hypermarketuri și un mall, în anul 2016, plus o stație ISU-SMURD.
Localitatea a fost înscrisă luna trecută în Programul european WiFi4EU, prin care populația va avea acces gratuit la Internet în locurile publice, precum muzee, biblioteci, muzee, parcuri, piețe și instituții. „Bugetul este de 120 milioane euro pentru perioada 2017-2019. Acesta va fi utilizat pentru instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de interes public. Cuponul valoric Wifi4EU oferă fiecărei municipalități o sumă fixă, respectiv 15 000 euro“, potrivit primarului Horia Sulea.
Orașele inteligente ale lumii
Cele mai smart orașe din lume în 2017 erau Viena, Chicago și Singapore, potrivit studiului Roland Berger, publicat anul trecut.
„Viena, un oraș cu 1,74 milioane de locuitori, are o strategie de oraș inteligent bine structurată. Se axează, de asemenea, pe digitalizare. Serviciile publice se mută spre online, iar Wi-Fi-ul este extins în întreg orașul în colaborare cu şcoli, universități și colegii. Orașul caută neîncetat companii pentru a sponsoriza activitățile de tip smart city.“
În Chicago locuiesc 2,7 milioane de persoane care beneficiază de programe de educaţie digitală dezvoltate de autoritățile locale prin parteneriate cu școlile și materiale educaționale atractive. Organizează în fiecare vară Civic Summer Innovation, un program prin care adolescenții sunt familiarizați cu ultimele inovații tehnologice și sunt încurajați să-și dezvolte simțul civic.
În Singapore trăiesc 5,4 milioane de oameni, iar parteneriatele publice și cele public-private sunt deja consacrate.
Bai baieti sunteti de rasul curcilor si incet incet dati in paranoia.Textul este doar o reluare plangacioasa a unei reclame propagandistice de tot rasul.Clujul este o facatura publicitara de doi lei.Cand ai 100000 de studenti platiti din bani publici ai si costuri mari la chirii si costuri si cereri mari la apartamente si bani multi intrati in orasi de la acesti copii veniti din alte zone si zona de AI TI ca de asta este trendul in toata tara si in lume ETC.ETC.Problema este sa produci juristi la foc automat care acuma se vad ce au invatat in procuratura,judecatori etc.sau sa produci ingineri constructi si sa se darame autostrazile si sa proiectezi noua pista de arerizare de la aeroport sa dea in Somes.In rest ce sa spunem faliment total la raportul export/import si faliment la stadion si urmeaza faliment la sala ca doar nu o sa deviati la infinit evenimentele nationale.In rest va urez RECLAMA LA MAI MARE.
pentru che sunt proşti…