Lupta de la Bruxelles pentru pădurile Europei

Finlanda, țara care deține acum președinția Consiliului UE, a propus o agendă care este axată și pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Mai mult, surse din guvernul finlandez format după alegerile din aprilie 2019 arătau pentru Euractiv că executivul își dorește să facă din Finlanda o țară neutră din punct de vedere al dioxidului de carbon până în 2035.

Acum însă, Finlanda este acuzată că submineaza inițiativa UE privind exploatarea și regenerarea pădurilor. Un regulament adoptat de UE în 2018 urmărește să interzică țărilor membre să susțină că energia obținută prin arderea lemnului este energie regenerabilă și astfel acele țări să pretindă că sunt lideri în ce privește energia verde. Regulamentul încearcă să ofere Bruxellesului putere de decizie în ce privește despăduririle din țările membre.

Informații obținute de The Ecologist și apoi de Euobserver arată că guvernul finlandez face lobby pentru obținerea unor derogări de la acest regulament UE. Finlanda dorește să fie una dintre țările care să-și mențină competențele naționale în ce privește exploatarea lemnului.

Suedia și Finlanda sunt țările cu cea mai mare suprafață împădurită din UE. Finlanda obține prin arderea lemnului peste 20% din energie, restul provenind în mare parte de la cele patru reactoare nucleare și de la hidrocentrale. Următoarele state cu suprafețe împădurite mari sunt Franța, Spania, Germania, Italia, Polonia și România. Micile țări baltice au și ele un procent foarte mare din teritoriu acoperit de păduri. Ei bine, Finlandei i se adaugă în demersul de exceptare de la regulamentul european Franța, Suedia și Austria, scrie Euobserver. The Ecologist arata că și țările din Grupul de la Visegrad, alături de România și Slovenia solicită exceptări de la aplicarea regulamentului UE.

Mai multe ONG-uri de mediu au acuzat guvernul finlandez ca încearcă să-și ”renegocieze ieșirea din regulamentul care obligă țara să țină cont de despăduriri”. ”Acțiunile Finlandei subminează credibilitatea președinției UE pe care o asigură în acest moment. Finlanda nu poate doar să vorbească despre ambițiile sale ecologiste, ci trebuie să-și îndeplinească angajamentele pentru limitarea încălzirii globale și pentru oprirea despăduririlor”, arată un lider al Asociației Finlandeze pentru Conservarea Naturii.

”Singurul mod pentru atingerea obiectivelor UE legate de mediu este conservarea și refacerea pădurilor europene, întărirea sănătății și biodiversității lor. Acțiunile secrete ale Finlandei pentru a-și ascunde emisiile de carbon rezultate din despăduriri pun în pericol întregul proces”, arată ONG-ul finlandez Fern.

În primăvara anului 2019, The Guardian relata că ONG-ul Centre for Climate Integrity va lansa un proces împotriva UE, cerând ca energia produsă prin arderea lemnului să nu mai fie considerată energie regenerabilă și să nu mai fie luata în calcul la atingerea obiectivelor de reducere a poluării asumate de UE pentru anul 2030.

Până la apariția informațiilor despre negocierile secrete ale guvernului finlandez pentru a continua folosirea masivă a lemnului ca sursă de energie, ”clienții” principali ai presei ecologiste erau Polonia (în urma deciziei guvernului de la Varșovia de a permite exploatarea pădurii Bialowieza) și România (din cauza tăierilor ilegale).