MAE respinge declarația adoptată de Parlamentul de la Budapesta pentru marcarea, în 2020, a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, catalogat drept „tragedie”considerând că „orice încercare de rescriere a istoriei și de aducere în discuție a unor poziții revizioniste e inacceptabilă”.
„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de decizia Adunării Naționale a Ungariei de a declara anul 2020 drept An al Coeziunii Naționale și de a marca astfel 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie 1920. Ministerul Afacerilor Externe reiterează că orice încercare de rescriere a istoriei și de aducere în discuție a unor poziții revizioniste este inacceptabilă și nu se potrivește realității Europei secolului XXI sau ambițiilor de cooperare bilaterală stabilite prin Parteneriatul Strategic, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996 și prin apartenența comună la UE și NATO”, arată un comunicat de presă remis, Mediafax, de către Ministerul de Externe.
Ministerul „respinge ca nefondate justificările invocate pentru promovarea acestei declarații, din perspectiva României neexistând «probleme politice, economice, juridice şi psihologice create de acest tratat de pace, nerezolvate până în prezent»”.
„Tratatul de la Trianon, care a stabilit, între altele, frontiera dintre România și Ungaria, nu reprezintă o problemă care să reclame rezolvare, astfel precum încearcă sistematic să acrediteze autoritățile de la Budapesta și nici nu reprezintă o tragedie astfel precum se notează în textul actului adoptat de Parlamentul Ungariei. Acest tratat este un element esenţial al realităţii geopolitice actuale la nivel european, fiind parte a sistemului tratatelor de pace semnate în cursul anului 1919 care a pus capăt Primului Război Mondial – adevărata tragedie de la începutul secolului trecut care a curmat aproximativ 19,000,000 de vieți – și care a permis nașterea și consolidarea unor state naționale în regiune, inclusiv Ungaria. Ungaria, parte la acest Tratat, are obligaţia de a-i respecta întocmai prevederile şi de a le executa cu bună credinţă, conform principiilor de bază ale dreptului internaţional”, mai notează reprezentanții ministeriali.
MAE transmite că nu poate accepta ca „astfel de manifestări” să pună în discuție tratatele internaționale existente și să alimenteze retorica apartenenței cetățenilor români de etnie maghiară la o națiune distinctă.
„România nu contestă dreptul Ungariei de a stabili prin lege modalităţi de marcare a momentelor istorice semnificative din istoria sa, dar, nu poate accepta ca astfel de manifestări să pună în discuție sistemul tratatelor internaționale care au stat la baza configurării Europei de astăzi sau să chestioneze, direct sau indirect, modul în care România respectă drepturile cetățenilor săi de etnie maghiară, pentru a alimenta retorica apartenenței acestora la o națiune distinctă, nostalgică, definită în frontiere fictive și captivă unor idealuri istorice pe care Europa le-a depășit prin crearea Uniunii Europene. România și Ungaria trebuie să lucreze împreună la consolidarea acestui proiect al păcii, garant al promovării drepturilor și libertăților fundamentale și al prosperității societăților, iar fundamentele politico-juridice ale relației bilaterale pornesc de la această viziune comună”, conform sursei citate.
„România este profund ataşată respectului pentru drepturile omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în conformitate cu normele internaționale și standardele în domeniu, reflectate, de altfel, şi în Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996. Ministerul Afacerilor Externe subliniază, și în acest context, interesul autentic al statului român de a asigura, prin toate politicile sale, ca parte a bunei guvernări, protejarea și promovarea drepturilor identitare (lingvistice, religioase, culturale, etnice) ale tuturor persoanelor aparținând minorităților naționale de pe teritoriul său și consolidarea dialogului interetnic”, mai transmite Ministerul.
Reprezentanții de la Externe mai notează că România a asigurat „un sistem avansat, model” de protecție a drepturilor minorității maghiare.
România a definit în ultimele decenii, cu implicarea fundamentală a membrilor minorităţilor naţionale ce locuiesc pe teritoriul său, un sistem avansat, un sistem model, de protecţie a drepturilor acestora, având la bază ideea de diversitate culturală și de interculturalitate, condiție esențială pentru edificarea unei societăți integrate bazate pe cunoașterea și pe respectul reciproce”, conform comunicatului emis de MAE.
Ministerul Afacerilor Externe reiterează „angajamentul ferm al României de a construi o relație bilaterală solidă, pragmatică, bazată pe respect reciproc și orientată spre viitor în beneficiul cetățenilor români și ungari indiferent de etnie, având așteptări similare de la partea ungară”.
În hotărârea Parlamentului de la Budapesta se arată că se vor comemora împlinirea a 100 de ani de la tratatul de pace, care a destrămat teritoriul Ungariei istorice şi în urma căruia o treime din naţiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine. Autoritățile de la Budapesta au anunțat că sprijină organizarea de evenimente și comemorări atât în Ungaria, cât şi în rândul maghiarilor care trăiesc în Bazinul Carpatic sau în lume.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.
Documentul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
Bine, ungurii au venit tot timpul cu „revindecari”, cum spunea un maior „destept” din armata ! Da’ eu propun ca, dupa ce „revizuim pe ici, pe colo, prin partile esentiale”, sa declaram si noi an de doliu : daca aia la Buda pun steagu’ in berna pe Parlament, sa punem si noi opinca in berna pe „Casa Poporului” !
Daca tratatul de la Trianon este o tragedie inseamna ca battalia de la Mohaci este un eveniment benefic. Intre cele doua evenimente Ungaria nu a existat ca stat. In perioada de dupa 1867 a fost o componenta cu laarga autonomie si a anexat ce teritorii a dorit dar in cadrul dublei monarhii Austro Ungare. Dupa Trianon regentul Horty nu a permis ca fostul imparat si rege al Ungariei Carol sa viziteze macar Ungaria
Va dati seama daca pigmeii astia unguri,popor nomad asiatic venit in Europa la anul 1000,fac atata galagie,ce sa mai zica zecile de milioane de englezi scosi cu cainii din Africa si India sau francezii,care tot cu milioanele au fost fugariti de algerieni si vietnamezi!Ungurii sa zica mersi ca romanii inca nu revendica Panonia,practic o fosta provincia a regatului lui Burebista!
(I) @Cotidianul : Verificati-va sistemul informatic! Scrisesem ceva, trimit, si mi se raspunde ca „trimit prea repede”, pentru ca, dupa aia, comentariul sa mi se piarda! Adorabil. SPUNEAM ca ungurii au toate motivele sa taxeze Tratatul de la Trianon drept o „tragedie”. Numai ca Melescanu e-un dobitoc, înconjurat, în ministerul lui, de dobitoci. 1. Bine-nteles ca Ungaria are motive sa taxeze Tratatul de la Trianion de „tragedie”: pierduse WW1, si 2.Imperiul Habsburgic se destramase. 3. Lumea sedea-ntre ruine si crapa de foame. 4. Asa ca-n 1919 la Budapesta izbucneste, si pe drept cuvânt, o revolutie bolsevica. 5. Dobitocul de Melesanu si restul din MAE nu-s la curent, însa, cu WW2 si corpurile legislative de dupa, si, mai ales, cu existenta UE? pe ce lume traiesc indivizii (dar pe banii poporului)? Mintea lor nu pricepe ca Tratatul de la Trianon nu mai e si nici nu mai poate fi de actualitate, dupa WW2 si Tratatul de la Paris, 1947, si, mai ales dupa UE? Melescanu si instigatorii ordinari din MAE, anti-românii de-acolo, N-AU AUZIT DE TITULESCU si AFACEREA OPTANTILOR, de faptul ca ROMÂNIA SI-A CUMPARAT, DE FAPT, TRANSILVANIA? Ca le-a platit despaguri URIASE optantilor, dupa Trianon, pentru cetatenia maghiara, pentru pamânturile lor ramase-n Transilvania devenita româneasca? astia-s tradatorii cu care-si permite Melesacanu sa defileze, PE BANUL PUBLIC?
(II) : Plus ca, daca Trianon a fost o „tragedie” pentru Ungaria, ea n-a pierdut prilejul de-a o transforma-n optimista : n-a avut si n-are nici un Catarama (distrugerea industriei) si-un nepedepsit de Nastase Adrian („privatizari” si „restituiri” unice-n Europa). Care-au distrus patrimoniul românesc, de la pamânturi (ajunse necultivate), la arhitectura (în ruine, date fiind „constestarile” în justitie, pâna si-a castelului de la Ciucea, fraudulos obtinut, pe deasupra, de-o familie de impostori, când Veturia Goga-l lasase prin testament statului român! sau Muzeul Bruckenthal, ajuns, si tot prin frauda, al Forumului lui Johannis, cu tot ce-i în el, cladirea si continutul, operele de arta, fiind un SINGUR întreg succesoral! Ungaria: se poarta bine, mersi, lumea (de la tara, majoritatea fiind tarani) îsi face concediile-n Budapesta, oras termal, între csardas-uri (din care se inspira si familia Strauss, si Offenbach, si Léhar, si Emerich Kalmann …), „militari” (=vizitii-n uniforma), orasul fiind si medieval, si Art Nouveau, patrimoniu mondial, si cu bucataria ungureasca (renumita) si c-un vin de Tokay, dulce, la desert, pe câte-o terasa.
problema este ca daca Ianos se cearta cu Imola pentru nu stiu ce, ca sa se impace ajung la concluzia ca de vina este Trianonul!
Trianonul asta a ajuns tapul ispasitor al tuturor nerealizarilor ungurilor!
Sunt popoare care traiesc cu gandul la viitor, altele doar la prezent si, dupa cum vad, ungurii se gandesc doar la trecut!