Magistraţii cer modificarea procedurilor de revocare

Hotărârea CEDO în cazul Laurei Codruța Kovesi reafirmă dreptul procurorilor de a-și exprima în mod liber opinia în contextul dezbaterilor publice, iar această decizie creează premisele regândirii procedurilor de revocare, arată, într-un comunicat, procurorul general al României, Gabriela Scutea.

„Hotărârea CEDO confirmă luările de poziție anterioare exprimate la nivelul Ministerului Public în sensul că procedura ad-hoc de revocare inițiată împotriva procurorilor care îndeplinesc funcții de conducere la vârful ierarhiei parchetelor nu este conformă legilor de organizare judiciară, iar prin modul de desfășurare aceasta este de natură să aducă atingere statutului de independență, precum și garanțiilor fundamentale, în principal dreptului la apărare”, susține procurorul general.

Gabriela Scutea subliniază că hotărârea CEDO reafirmă dreptul procurorilor de a-și exprima în mod liber opinia în contextul dezbaterilor publice, „care trebuie să caracterizeze într-un stat de drept procesul de adoptare ori de modificare a cadrului normativ care le reglementează statutul, precum și a celui de amendare a legislației penale”.

„Astfel de luări de poziție publice nu pot, sub nicio formă, constitui pretext pentru inițierea unor proceduri ce urmăresc revocarea din funcție”, subliniează sursa citată.

Șeful Ministerului Public este de părere că hotărârea CEDO creează premisele regândirii procedurilor de revocare din funcție a procurorilor, în lumina recomandărilor formulate de organismele europene cu expertiză, „prin întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independenței justiției și for reprezentativ pentru sistemul judiciar”.

„Numai dialogul în cadrul interinstituțional poate conduce la generarea mecanismelor legale unanim acceptate prin care să se asigure că membrii autorității judecătorești se bucură de protecție împotriva arbitrariului, iar exercițiul acestui drept este efectiv. Întărind considerentele reținute de CEDO, absența controlului judiciar asupra deciziei politice de revocare din funcție nu este în interesul funcționării statului în general, în context constituțional, și nici în beneficiul cetățenilor. Asumarea și exercitarea cu bună-credință și în condiții de loialitate, în spiritul Constituției, a atribuțiilor conferite de lege trebuie să caracterizeze climatul public, iar celelalte puteri ale statului trebuie să acționeze în vederea apărării independenței justiției”, arată sursa menționată.

Procurorul general al PÎCCJ susține independența justiției, ca principiu constituțional, și își reafirmă deschiderea spre dialog constructiv pentru identificarea soluțiilor legislative care să întărească acest principiu.

Şi CSM consideră, în contextul deciziei CEDO în cazul Kovesi, regretabilă încălcarea drepturilor fundamentale printr-o procedură desfășurată împotriva unui înalt magistrat din cadrul Ministerului Public, adăugând că este necesară modificare legislației privind revocările.

„Secția apreciază că este regretabil să se constate o încălcare a drepturilor fundamentale protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului printr-o procedură desfășurată împotriva unui înalt magistrat din cadrul Ministerului Public, procedură care s-a finalizat printr-o decizie de revocare a acestuia din funcția deținută. Secția pentru procurori reiterează și în acest context necesitatea modificării urgente a legislației române care reglementează procedurile de numire și revocare în funcțiile înalte din cadrul Ministerului Public, în acord, de altfel, și cu recomandările constante ale organismelor internaționale,în sensul consolidării rolului Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, transmite, marți, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

De asemenea, CSM subliniază că interpretarea art. 135 din Constituția României vizând autoritatea Ministrului Justiției asupra procurorilor nu poate aduce atingere principiului independenței procurorilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

10 Comentarii

  1. Retrocedarile totale in exces nu sunt analizate de nimeni. Nici despagubirile totale pe tara… nu stie nimeni… Adica pentru anumite suprafete de teren (interesante) deja retrocedate… prima data …… s-a retrocedat inca o data… si apoi au fost vandute strainilor (cumparatori de buna credinta!) ? Si primii posesori au fost despagubiti de ANRP??… Titlurile lor de proprietate… care initial au fost completate corect … au fost „corectate” ulterior (folosind Legea nr.247/2005 – „Restitutio in integrum”…) astfel incat legatura intre ceea ce s-a rescris in titlul de proprietate si teren sa nu fie corecta… ca si cum am scrie ca tilurile de proprietate sunt toate invecinate la strada cu DN1…!? Cum se explica faptul ca, desi au existat declaratii publice ale unui ministru, – https://www.wall-street.ro/articol/Turism/110714/Ce-face-Elena-Udrea-in-Coreea-de-Sud.html – cu privire la retrocedari in exces… (ghiciti cine erau procurorii general si adjunct! si cine conducea serviciile… nu uitati si de protocoale…..) nimeni nu a intrebat vreodata prefectii si guvernantii cat teren s-a retrocedat… Nici Procurorul General nu s-a autosesizat … DIn 2004, ANCPI (cadastrul) era la MAI… pana sa ajunga la MDRT… Prefectii la MAI… Politi… la MAI… (ANCPI – conform legii de infiintare din 2004 „adunat tot ce se putea aduna in materie de cadastru…, planuri parcelare, cadastrale civile sau militare, arhive, fotografii, registrele si cartile funciare de la judecatorii…”) … Din 2005 legislatia retrocedarilor a fost modificata, inclusiv modul de despagubire… apare Fondul Proprietatea! In 2004, dupa aderare la alta alianta.., Intrebare: s-au desecretizat harti militare folosite in vremea aliantei anterioare si s-au utilizat pentru a modifica titluri de proprietate pacalind mostenitorii cu ele ? Alianta DA e…ra Putere!?

  2. Care este suprafata totala a tuturor terenurilor inscrisa in toate titlurile de proprietate puse in circulatie in ultimii 30 de ani ? Duplicatele se afla la ANCPI… Intrebati si acolo…

  3. Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează functionarea si “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) trebuie revizuite astfel:
    Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
    – nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
    – membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
    – 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani.

  4. Doamna Scutea, magistratii sa capete dreptul de a se exprima pe marginea proiectelor legislative doar dupa ce se vor decupla de la jocurile si agenda serviciilor secrete si dupa vreo 25 de ani de supraveghere ca sa fim siguri ca v-a pierit apetitul protocoalelor!

  5. Adica anumiti tovarasi din justitie vor sa fie si independenti,dar sa faca si politica.Asta inseamna pentru ei si la mintea si interesul lor,separarea puterilor in statul dremocratic si de drept?.Pai atunci de ce nu ar face si justitie,in plus fata de politica,si alesii poporului? Magistratii in zilele cu sotz,iar politicienii in zilele fara sotz,sau viceversa.Tovarasii astia,care trag nostalgic a stat totalitar pe capul poporului,nu inteleg,sau nu au interes sa inteleaga ca,in statul democratic de drept,pentru existenta caruia in Romania au murit sute de oameni in decembrie 1989,treaba magistratilor este sa respecte si sa aplice legea si atat,lege pe care o fac,sau o schimba,alesii poporului dupa vointza lor politica si in conformitate cu Constitutia Romaniei.Ce este in afara acestor principii,ori din ce mare cotlon ar emana,este ZERO.

  6. Daca procurorii sunt magistrati, atunci cu sigurata sunt magistrati impostori. Un fel de ‘portocale’ analfabete in meserie precum fosta lor sefa Codruta. Ce vor acum de fapt?

  7. LEGE nr.304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară Art. 6. – (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.(2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.Art. 7. – (1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire …Art. 9. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.
    Vorbesc de cazul Kovesi:Tudorel Toader a prezentat Raportul privind prop.de revocare in CSM,cand Kovesi s-a prezentat cu un teanc de dosare si a fost audiata.Urmare ac.Raport,SECTIA DE PROCURORI A CSM TREBUIA SA DEA O HOTARARE CE URMA SA FIE COTESTATA SAU NU DE KOVESI LA PLEN,asigurandui-se astfel accesul la justitie,ceea ce Sectia de Procurori a CSM nu a facut.Printr-o hot.a sectiei de procurori care n-a fost data si o contestatie la Plenul CSM ce nu a fost exercitata,”dr.la expresie si dr.la contestare” castigate de Kovesi la CEDO nu au fost exercitate din vina CSM-Sectia de procurori.CSM prin sectii tb.sa dea HOTARARI ,ce pot fi contestate,NU DOAR SIMPLE AVIZE CONSULTATIVE ,care,in opinia mea tb.sa devina defintive in fata unuia ca Iohannis care nu a tinut cont de ele in cazul Scutea si Hosu.

  8. Asadar,CSM are atributia prin sectii de a cenzura sau a se pronunta cu privire la judec si proc.prin HOIARARI,cu exceptia in mat.disciplinara date in compet.de soluti la ICCJ. In schimb CSM tipa dupa”independenta”desi niciodata nu s-a opus „propunerilor „politice.Basescu,Macovei umblau cu limba scoasa sa gaseasca procurori obedienti si i-au gasit.Chiar cand CSM a dat aviz negativ pt.Kovesi ,Basescu nu a tinut cont de el.Consider ca toate aceste propruneri politice de numire sau revocare in cazul Kovesi si chiar in cazul AUgustin Lazar, trebuie solutionate intai prin HOTARARI ALE SECTIILOR,atacabile la Plenul CSM, dupa care ele isi produc efectul. Deci in Legea de org.judec.sus citata exista cale si instrument juridic de contestare si acces la justitie,numai ca NICIODATA CSM nu si-a exercitat prin sectii si plen aceasta atributie de a cenzura jurisdictional propunerile politice,mai mult sau mai putin privind soarta judecatorilor si procurorilor pusi in situatii altele decat abateri disciplinare.Nu are ce sa se caute la parlament,pt.ca din nou vor tipa ca „nu sunt independenti”!Iata ca sunt,dar NU-SI CUNOSC MENIREA SI ATRIBUTIILE!

  9. ce e numit politic , trebuie sa poata fi demis politic .

  10. Cand spui „…că hotărârea CEDO reafirmă dreptul procurorilor de a-și exprima în mod liber opinia…” te referi si la calcarea in picioare a Constitutiei precum „editata” de Kovesi? Daca la asta te referi, n-ai decat sa pleci dupa ea!!!!!!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.