Ministerul de Interne (Home Office) din Marea Britanie se pregătește să implementeze tehnologia de recunoaștere facială în nodurile de transport și la evenimentele publice, ca parte a celei mai amplor campanii de control a imigrației din istoria britanică. Noua strategie face parte dintr-un plan amplu de intensificare a controalelor, susținut de o dublare a bugetului și o creștere cu 60% a personalului dedicat deportărilor și arestărilor.
Conform documentelor de politică publică, guvernul a dezvoltat un program de utilizare a camerelor cu recunoaștere facială live (live facial recognition – LFR) pentru „aplicarea generală a legislației privind imigrația”, ce vizează inclusiv abateri care nu au caracter criminal.
Cine se află pe listele autorităților
Tehnologia va fi folosită pentru a identifica persoanele care „încearcă să reintre ilegal în Marea Britanie”, pentru a-i viza pe cei care au ordine de extrădare și pentru a combate infracționalitatea asociată migrației.
Documentele indică faptul că persoanele vizate ar putea fi incluse pe listele de monitorizare LFR pentru faptul că au depășit termenul legal al vizei sau au intrat în țară fără permisiune, aspecte care reprezintă chestiuni de natură civilă, nu penală. Cu toate acestea, se precizează că nicio persoană sub 18 ani nu va fi inclusă pe aceste liste.
Ministerul de Interne susține că utilizarea camerelor va reduce „perturbarea pentru publicul larg comparativ cu vizitele repetate de verificare la adresele rezidențiale sau la locurile de muncă”.
Extinderea zonelor de acțiune și controversele legate de supraveghere
După o serie de teste realizate la sfârșitul anului trecut și începutul acestuia în portul Holyhead din Țara Galilor, proiectul a trecut oficial în faza de livrare. Locațiile în care autoritățile pot amplasa camerele au fost extinse pentru a include acțiuni „proactive” în huburi de transport și la evenimente specifice care generează un aflux mare de oameni, scrie The Guardian.
Planurile au stârnit însă reacții din partea organizațiilor pentru drepturile civile. Reprezentanții societății civile au calificat extinderea drept o „escaladare masivă și șocantă a supravegherii în masă”. Aceștia au atras atenția asupra riscurilor de eroare și a prejudecăților documentate ale tehnologiei în identificarea persoanelor de culoare.
De asemenea, criticii au subliniat lipsa de transparență și absența unei legislații naționale clare care să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale în sectorul public.