Marea familie DIE în imagini – ONU 1976-1977

Vă prezentăm în premieră fotografii şi informaţii despre echipa Direcţiei de Informaţii Externe prezentă în perioada 1976-1977 la Reprezentanţa Permanentă a României de pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) de la New York . Ofiţerii DIE funcţionau „la post” sub diverse acoperiri, cea mai folosită fiind cea de diplomat, dar şi ca cercetători științifici la Institutul pentru Studierea Conjuncturii Economice Internaţionale (transformat ulterior în Institutul de Economie Mondială). Informaţiile redate în continuare se bazează pe mărturiile unor ofiţeri acoperiţi care au lucrat în subordinea generalul Ion Mihai Pacepa, fost director adjunct al DIE. Din relatările acestora putem să tragem concluzia că spionajul extern, sub pulpana Ministerului Afacerilor Externe, devenise o mare familie. Cei mai mulţi ajungeau la post pentru căpătuială şi tot aşa se şi căsătoreau. Cu fetele şefilor. De ce sunt importante biografiile foştilor spioni români? Simplu. Mulţi dintre cei care conduc ţara astăzi sunt oameni de afaceri sau formatori de opinie prin mass-media şi provin din astfel de familii.

Foto 1

ONU 1976, reprezentanţii României În prim-plan, ambasadorul Ion Datcu – 1972-1978, retras imediat după defectarea generalului Ion Mihai Pacepa. În planul doi, generalul Gheorghe Aurel ofiţer acoperit DIE şi în spatele lor, locotenentul major Emil Andreescu, un pion important in spionajul extern românesc pe America de Nord. Andreescu, ofiţer UM 0920 DIE a fost trimis la post la New York după un scurt stagiu de coordonator pe spaţiu, la divizia V2 Spionaj Politico-economic pe America şi restul lumii (vezi Foto2). Andreescu îl avea ca şef la divizia V2 pe generalul Gheorghe Marcu, profesor la ASE. V2 era instituţie acoperită de Institutul pentru Studierea Conjuncturii Economice Internaţionale, unde şef era acelaşi general. Marcu recruta toţi viitorii spioni din cadrul Facultăţii de Comerţ Exterior.

Foto 2

Sediul conspirat al V2 – UM 0920 DIE – Divizia Spionaj Politico-Economic pentru America şi restul lumii, cu sediul în intersecţia străzii Mătăsari cu Bulevardul Ferdinand. Sediul conspirat SIE din Mătăsari funcţiona sub acoperirea Sfatului Popular al Sectorului 3. La etajul 1, se afla biroul locotenentului major Emil Andreescu (în medalion Foto4). Colegii de birou ai spionului Andreescu spun că acesta analiza şi recomanda racolarea viitoarelor surse DIE trimise pe spaţiul american. Ei spun că printre cei curtaţi intens de DIE se afla şi tânărul medic (pe atunci) Bogdan Marinescu, fiind pe lista de plecări la specializare în SUA. Spionul DIE Andreescu a avut colegi celebri, printre ei numărându-se faimosul dezertor Nicolae Horodincă sau chiar ginerele generalului Andruţă Ceauşescu, ofiţer SD. Brigada Specială SD (fostă tehnico-ştiinţifică TS) fusese desfiinţată în 1978, imediat după fuga generalului Pacepa. Sediul SD din zona Izvor a fost demolat odată cu începerea construcţiei Centrului Civic, iar o parte dintre ofiţeri, mutaţi la sediul conspirat din Mătăsari.

Foto 3

„Generăleasa” Emilia Gheorghe – soţia generalului DIE Aurel Gheorghe (vezi FOTO1), al doilea spion ca funcţie şi importanţă politică după ambasadorul Datcu la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă organizaţia Naţiunilor Unite. Emilia avea gradul de maior DIE şi era la bază procuror. În 1977 conducea Biblioteca Română de la New York. În fotografie, soacra mică Emilia Georgescu stă la masă alături de locotenent-major Andreescu, la nunta fiicei sale Luminiţa. Căsătorită cu ofiţerul DIE Dan Georgescu, Luminiţa a avut parte de o cununie de vis, cu martori, în salonul oficial al Misiunii României de la New York. Pentru eveniment s-a deplasat de la Washington consulul român Gheorghe Gaşpar, ofiţer DIE sub acoperire, un fel de primar în astfel de cazuri. România nu avea la vremea aceea consuli la New York.

„Îşi puneau problema să o căpătuiască, şi când au venit în concediu la New York, în vara lui ’76 sau’77, Gheorghe a aranjat cu ăştia: Bă, găsiţi-mi şi mie un băiat… Era Georgescu ăsta, băiat isteţ, inginer electronist, trimis chipurile la o bursă la Seattle. Şi l-au trimis la bursă, dar era deja ofiţer DIE. Băiat frumuşel. Eu am lucrat cu el. A venit el la New York. Au făcut nunta acolo”, spune un fost coleg al lui Georgescu.

Masa a fost întinsă la salonul de protocol. Mirele DIE Dan Georgescu, de formaţie, inginer, a terminat şcoala militară de ofiţeri de Securitate la Grădiştea în 1973. A făcut şi cursuri la Brăneşti împreună cu Emil Andreescu (vezi foto 2-3) şi a fost repartizat la unul din birourile DIE de la „Bancă”, sediul pe strada Batiştei, unde a şi depus jurământul. Georgescu a lucrat la SRI Direcţia Antitero, inginer electronist la Aeroportul Otopeni, responsabil cu porţile de acces cu detectoare. A ieşit la pensie colonel. Soţia sa Luminiţa (fostă Gheorghe) avea să fie angajată imediat după ’90 la „R” S.A., societatea care deţinea cotidianul „România liberă”. Mama sa, Emilia Gheorghe, şi-a reluat meseria de procuror la întoarcerea de la post.

Noi între noi, cu nevestele…

Ofiţerii DIE trimişi „la post” în străinătate sub diverse legende îşi aduc aminte că, din cauza modului defectuos în care erau conspiraţi şi prin natura meseriei, erau supuşi autoizolării. Marele lor handicap consta în faptul că nu se puteau împrieteni decât între ei, colegii din acelaşi birou. Munca era compartimentată, ceilalţi din alte zone sau birouri fiind cunoscuţi doar pe numele conspirativ. Dacă mai punem la socoteală şi pilele şefilor, DIE era o instituţie de familie.

„Astea-s frustrările… Mici cercuri mai mult de birou că nu puteai nici cu alţii din alte zone… Eram compartimentaţi, nu aveam voie să ştim ce face ăla, ăla… Pe ăia care erau cu noi în birou îi ştiam pe numele lor adevărate…”, îşi aminteşte un ofiţer DIE în rezervă.

Eduard Ovidiu Ohanesian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.