Marine Le Pen intră în cursa pentru Élysée din postura de favorită

Campania prezidențială franceză din 2027 a început oficial. Între promisiunea unei „renașteri” a Franței și criticile care pun sub semnul întrebării credibilitatea acestei transformări, Marine le Pen pornește în lupta pentru Élysée din cea mai favorabilă poziție a carierei sale politice. Partidul său, Rassemblement National (RN), încearcă să convingă electoratul că nu mai reprezintă o forță de contestare, ci o alternativă pregătită să guverneze. Adversarii săi susțin exact contrariul: că schimbarea este mai degrabă de imagine decât de fond.

Sfârșitul politicii bazate pe nemulțumire

Cu șase luni înainte de primul tur, lidera RN -în vârstă de 58 de ani- a ales un ton diferit de cel care i-a marcat campaniile precedente. La congresul de la Orléans, Marine Le Pen nu a vorbit despre ruptură, revoltă sau răsturnarea sistemului. Mesajul central a fost unul despre „renaștere”, optimism, civilitate și viitor.

Schimbarea este semnificativă. Timp de cincisprezece ani, discursul RN s-a construit pe ideea declinului Franței: insecuritate, imigrație necontrolată, slăbirea autorității statului și stagnare economică. Astăzi, partidul consideră că această analiză este deja împărtășită de o parte importantă a electoratului. „Bătălia diagnosticului este câștigată”, afirmă candidata. Miza nu mai este să convingă francezii că țara traversează o criză, ci că RN are soluțiile pentru a o conduce.

Orléans, scena unei puteri deja pregătite

Congresul de la Orléans a consfințit realegerea triumfală a lui Jordan Bardella (31 de ani) la conducerea partidului, cu 98,98% din voturile membrilor. Dar esențialul s-a aflat în prezentarea unei echipe care dorește să pară deja pregătită pentru exercitarea puterii.

Marine Le Pen a confirmat că Bardella va fi prim-ministrul său în cazul unei victorii la prezidențiale și a proiectat imaginea unui executiv gata să preia conducerea țării imediat după alegeri.

Bardella a rezumat această ambiție printr-o formulă care ar putea deveni unul dintre sloganurile campaniei: „Să trecem de la un partid de guvernare la un partid aflat la guvernare.” 

În esență însă, prioritățile politice rămân aceleași: restabilirea autorității statului, combaterea islamismului, controlul imigrației, criticarea extremei stângi și a ceea ce RN numește „ecologie punitivă”, precum și consacrarea „comunității naționale”, pe care doamna Le Pen dorește să o înscrie în Constituție.

Violențele care au marcat manifestațiile din 17 octombrie au oferit un context favorabil acestui discurs. RN încearcă să transforme campania într-o confruntare între ordine și haos, între autoritate și slăbiciunea statului.

Sondajele alimentează ambițiile RN

Și cifrele explică în mare măsură încrederea afișată la Orléans.

Cele mai recente sondaje o plasează pe Marine Le Pen la 34-35% din intențiile de vot, mult înaintea candidatului La France Insoumise (LFI) Jean-Luc Mélenchon (75 de ani), creditat cu aproximativ 16-17%, și a fostului premier de centru dreapta, Édouard Philippe (55 de ani), aflat între 13 și 15%.

Ultimul sondaj realizat de OpinionWay îi acordă doamnei Le Pen chiar 36% în primul tur. Mai spectaculos este faptul că anumite simulări pentru turul al doilea o creditează cu aproximativ 69% din voturi în fața lui Mélenchon, liderului stângii radicale.

Justiția a eliminat principala necunoscută

Poate și mai important este că această poziție dominantă nu a apărut după clarificarea situației sale judiciare. Chiar și în perioada în care candidatura sa părea amenințată de dosarul asistenților parlamentari europeni, Marine Le Pen se situa deja la 33-35% în sondaje. Decizia Curții de Apel din iulie 2026, care i-a permis să rămână în cursa prezidențială, nu i-a creat această dinamică electorală, ci doar a consolidat-o.

Fără a șterge controversele care continuă să înconjoare acest dosar, hotărârea respectivă a eliminat principalul risc care plana asupra campaniei. Pentru RN, a fost un moment de eliberare politică: partidul știe acum că lidera sa va fi prezentă pe buletinul de vot în aprilie 2027.

Dosarul Bardella, vulnerabilitatea campaniei

Există însă și un punct sensibil. În timp ce RN încearcă să se prezinte drept un partid de guvernământ, dezvăluirile publicației Mediapart privind presupuse texte antisemite atribuite lui Jordan Bardella readuc în discuție întrebarea care însoțește partidul de ani de zile: cât de reală este „normalizarea” sa politică?

RN denunță o operațiune politică și contestă acuzațiile. Totuși, controversa riscă să însoțească întreaga campanie și să umbrească încercarea formațiunii de a apărea drept o alternativă de guvernare matură.

A patra încercare

Alegerile din 2027 reprezintă a patra candidatură prezidențială a doamnei Marine Le Pen.

În 2012 a obținut 17,9% din voturi. În 2017 a ajuns la 21,3%, iar în 2022 la 23,15%. Mai important este progresul din turul al doilea: de la 33,9% în 2017 la 41,45% în 2022.

Această evoluție reflectă normalizarea treptată a RN în peisajul politic francez. Dacă în urmă cu un deceniu partidul era perceput în principal ca expresia unui vot de protest, între timp el și-a consolidat poziția în rândul electoratului popular, peri urban și rural și a devenit o forță politică durabilă.

Marine Le Pen, pe scurt :

• 2012: candidata afirmării.
• 2017: candidata calificată în turul al doilea, dar clar învinsă.
• 2022: candidata percepută ca având șanse reale de victorie.
• 2027: candidata care apare, pentru prima dată, ca favorită a primului tur.

Momentul adevărului

RN încearcă să convingă electoratul că a devenit o forță de guvernare calmă, responsabilă și pregătită pentru exercitarea puterii. Adversarii săi vor încerca să demonstreze că această normalizare este doar o aparență. Între promisiunea „renașterii” lansată la Orléans, tema ordinii devenită centrală după violențele din octombrie și dezbaterea recurentă despre identitatea reală a partidului, campania prezidențială a intrat în faza sa cu adevărat decisivă.

Aflată la cea de a patra încercare, Marine Le Pen este mai aproape de putere ca niciodată. dar va trebui să surmonteze uzura politică generată de cei șaisprezece ani de prezență la cel mai înalt nivel național.

Candidata „renașterii” intră în campanie din postura de favorită. Rămâne de văzut dacă francezii sunt hotărâți, de această dată, să transforme avantajul din sondaje într-o victorie la Palatul Élysée.

Paul Cozighian este jurnalist independent, corespondent la București pentru mai multe media din Franța precum Le Figaro, Radio France, TF1/LCI și TV5-Monde.