Marinescu: Codul fiscal încalcă Strategia fiscal-bugetară și Programul de convergență

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, vineri, spre reexaminare, Legea privind Codul fiscal.

În acest context, consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a făcut mai multe declaraţii în care a prezentat argumentele acestei decizii.

Unul dintre acestea se referă la lipsa acordului FMI și al Comisiei și la faptul „vine în contradicție cu Strategia Fiscal bugetară și programul de convergență”.

„Nu există acordul Comisiei Europene și al FMI privind Codul fiscal, așa cum eronat s-a strecurat această idee în spațiul public, vine în contradicție chiar cu documentele oficiale de politică economică, cu Strategia Fiscal bugetară și programul de convergență”, a spus Marinescu într-o declarație la Palatul Cotroceni.

Marinescu a subliniat că „e de la sine înțeles că România are nevoie de relaxare fiscală”, însă „e importantă maniera în care se realizează, etapizarea măsurilor care să nu aducă nicio vulnerabilitate”.

În ceea ce privește reducerea TVA-ului, Marinescu e de părere că „e dezirabilă, necesară. Problema e punerea laolaltă cu celelalte măsuri, în același moment. Această abordare de tip all-inclusive anihilează propriile șanse de reușită”.

„Introducerea în trecut a unor taxe nenecesare a îngreunat introducerea altor taxe care trebuie să fie un obiectiv important pentru România”, a spus oficialul.

„Încă nu știm clar cum va putea arăta bugetul pentru 2016. Ar fi trebuit ca măsurile compensatorii să fi fost prezentate încă de la început, pentru a cunoaște și cealaltă fațetă a relaxării fiscale”, a susținut Marinescu.

Acesta a apreciat că implementarea Codului fiscal va genera „implicații semnificative” pentru bugetul anului 2016.

„La nivelul bugetului general consolidat, prin luarea în considerare a măsurilor Codului fiscal, deficitul brut estimat pentru 2016 este de circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei. Nu am rămas la ipotezele strict contabile, ci am recurs la abordări economice, în dinamică. Astfel, am luat în considerare și efectele bugetare pozitive ale relaxării fiscale, adică așa-numitele efecte de runda a doua, care au fost estimate de Ministerul Finanțelor — mai mult sau mai puțin optimist, încă nu știm asta — la circa 0,6% din PIB, adică circa 4,5 mld. lei. În continuare, am luat în considerare și creșterile certe și recente ale unor cheltuieli deja aprobate prin acte normative, care vor induce asupra bugetului pentru 2016 o cheltuială suplimentară de circa 0,2% din PIB. Astfel, dacă tragem linie, ajungem la un deficit bugetar final de circa 2,5% din PIB, fapt ce arată o abatere semnificativă de la angajamentele bugetare asumate, care se cifrează la 1,2% pentru 2016. Aceasta indică în mod clar o anumită imprudență fiscală”, a declarat consilierul prezidențial.

Codului fiscal ar duce, totodată, la încălcarea propriilor sale prevederi, în speță a articolului 498 care stipulează că Guvernul va asigura respectarea prevederilor referitoare la soldul structural anual al administrației publice prevăzute în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, document adoptat de România în 2012.

„În acest context legal și instituțional, atât Comisia Europeană, cât și Fondul Monetar Internațional avertizează că România nu va respecta obiectivul bugetar pe termen mediu, așa-numitul MTO, care este ținta de deficit structural de 1% din PIB. Așadar, aplicarea Codului fiscal ar încălca, paradoxal, tocmai prevederile Codului fiscal. Trebuie precizat, de asemenea, că nu există acordul Comisiei Europene și al FMI privind Codul fiscal, așa cum eronat s-a strecurat această idee în spațiul public”, a precizat Cosmin Marinescu.

Riscul adoptării unei politici de cheltuieli publice imprudente ar fi procedura de deficit excesiv, iar situația macroeconomică ar fi expusă unor vulnerabilități, a mai spus oficialul.

„În primul rând, remarcăm absența unei corelări elementare între prioritățile și politicile fiscale, pe de o parte, și prioritățile și politicile bugetare, pe de altă parte. De exemplu, politica fiscală duce impozitele în jos, în timp ce politica bugetară ar duce cheltuielile în sus, dacă invocăm, de exemplu, creșterile de cheltuieli bugetare deja anunțate. Apoi, semnalăm revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică într-un moment cât se poate de nepotrivit, prin promovarea unui model economic axat, în principal, pe stimularea consumului, și aceasta în dauna investițiilor. În această privință, a investițiilor, execuția bugetară pe primul semestru oferă date dintre cele mai relevante”, a declarat Marinescu.