Metroul bucureştean aniversează astăzi 33 de ani

Metroul bucureştean aniversează astăzi 33 de ani de la punerea în funcţiune a primului tronson, Semănătoarea – Timpuri Noi, acesta fiind dat în folosinţă pe 19 noiembrie 1979, scrie Agerpres. Pe şantierul viitoarei staţii de metrou Academia Militară, ce face parte din tronsonul 1 Drumul Taberei – Eroilor al Magistralei 5 de metrou din Bucureşti, […]

cotidianul.ro - Autor

Metroul bucureştean aniversează astăzi 33 de ani de la punerea în funcţiune a primului tronson, Semănătoarea – Timpuri Noi, acesta fiind dat în folosinţă pe 19 noiembrie 1979, scrie Agerpres. Pe şantierul viitoarei staţii de metrou Academia Militară, ce face parte din tronsonul 1 Drumul Taberei – Eroilor al Magistralei 5 de metrou din Bucureşti, […]

Metroul bucureştean aniversează astăzi 33 de ani de la punerea în funcţiune a primului tronson, Semănătoarea – Timpuri Noi, acesta fiind dat în folosinţă pe 19 noiembrie 1979, scrie Agerpres.

Pe şantierul viitoarei staţii de metrou Academia Militară, ce face parte din tronsonul 1 Drumul Taberei – Eroilor al Magistralei 5 de metrou din Bucureşti, reprezentanţii presei se întâlnesc luni cu oficiali ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Reţeaua de metrou din Capitală are o lungime totală de 70 de kilometri, structurată pe patru magistrale, 51 de staţii şi trei depouri.

Deşi acoperă doar 3,7 la sută din lungimea întregii reţele de transport public a Capitalei, metroul preia, în medie, între 20 şi 25 la sută din volumul total de călători care utilizează mijloacele de transport în comun.

Pentru satisfacerea cererii de transport în comun în Municipiul Bucureşti s-a impus la începutul anilor ’70 introducerea unui nou mod de transport electric subteran – metroul – soluţie capabilă să contribuie la descongestionarea traficului de suprafaţă, asigurând în acelaşi timp, datorită unei viteze comerciale superioare, câştigul de timp pentru utilizatori, reducerea poluării cât şi creşterea confortului şi siguranţei oferite călătorilor.

Oraşul Bucureşti a fost printre primele 60 de oraşe ale lumii care au introdus transportul subteran.

Istoria metroului românesc începe cu 33 de ani în urmă, atunci când din Depoul Ciurel primul tren de metrou parcurgea tronsonul Semănătoarea – Timpuri Noi al primei linii, M1.

De-a lungul istoriei sale, metroul a transportat peste 4,4 miliarde de călători.

Au fost construite şi date în exploatare, rând pe rând, tronsoanele:

– Timpuri Noi – Republica,
– Eroilor – Preciziei (fostă Industriilor), Petrache Poenaru (fostă Semănătoarea) – Crângaşi,
– Piaţa Unirii 2 – Berceni (fostă Depoul I.M.G.B.),
– Piaţa Unirii 2 – Pipera, Crângaşi – Gara de Nord 1,
– Gara de Nord 1 – Dristor 2,
– Republica – Pantelimon,
– Gara de Nord 2 – 1 Mai,
– Nicolae Grigorescu 2 – Anghel Saligny (fostă Linia de Centură)
– 1 Mai – Parc Bazilescu.

În prezent, circulaţia cu metroul se desfăşoară pe o reţea de patru linii magistrale, însumând aproape 70 de km cale dublă şi 51 de staţii, metroul Bucureşti plasându-se în prima jumătate a celor mai dezvoltate şi moderne reţele de metrou din lume. În medie, pe zi lucrătoare, peste 600.000 de călători utilizează metroul.

Linia 4 de metrou, într-un orizont apropiat, va fi extinsă cu încă două staţii: Laminorului şi Lac Străuleşti, iar în viitorul nu prea îndepărtat cu tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul.

Urmează Linia 5 de Metrou ( Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon, Linia 6 de Metrou), legătura reţelei de metrou a Municipiului Bucureşti cu Aeroportul Henri Coandă Otopeni pe traseul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroportul Henri Coandă Otopeni, şi Linia 7 de Metrou (Bragadiru – Rahova – Piaţa Unirii – Moşilor – Obor – Colentina – Voluntari).

Metrorex estimează că lungimea totală a reţelei de metrou va ajunge la circa 160 km cale dublă, iar procentul de călători ce vor utiliza metroul va reprezenta peste 50% din numărul total al călătorilor ce folosesc mijloacele de transport în comun din Municipiul Bucureşti.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.