Război total în PNL. Cine rămâne cu Bolojan și cine pregătește trădarea?

Învestirea Guvernului Niculescu ar trebui să atenueze cel puțin pentru moment situațiile de criză politică. La PNL efectul ar putea fi invers. Când Ilie Bolojan va părăsi Palatul Victoria, contestatarii interni vor prinde mai mult curaj iar o parte din aliați ar putea trăda, în funcție de tabăra care devine mai influentă. Este un bun moment în care se va face iar proba loialității. Platforma conservatoare va încerca să atragă nemulțumiții, Ilie Bolojan va juca pe cartea tracțiunii electorale.

Unele județe, luăm ca studiu de caz Arad, Sibiu, Bistrița-Năsăud și Timiș, pot deveni terenuri decisive în lupta pentru controlul partidului.

Tabăra anti-Bolojan își face calculele

Așa numita platformă conservatoare din PNL încearcă să atragă nemulțumiții care până acum nu au avut curajul necesar. Nucleul dur al platformei, potrivit unor surse liberale, este alcătuit din președinții consiliilor județene Cluj, Ilfov, Brașov și Giurgiu, respectiv Alin Tișe, Hubert Thuma, Adrian Veștea și Toma Petcu. La care se mai adaugă fostul președinte al PNL Crin Antonescu și europarlamentarul Rareș Bogdan. Care are misiunea de a menține legătura cu fosta “echipă câștigătoare” a lui Klaus Iohannis. O parte din acei lideri pozează astăzi lângă președintele partidului. Practic, în forul acestui grup restrâns se iau deciziile de strategie și gherilă politică a platformei, confirmă aceleași surse.

Arad, Sibiu și Bistrița-Năsăud, printre punctele vulnerabile

Intenția platformei este de a căuta lideri nemulțumiți din organizații care astăzi sunt asumate pro Bolojan. Un exemplu îl reprezintă Aradul. Acolo, tabăra pucistă sau disidentă încearcă să îl cultive pe președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca. Aflat de mai mulți ani la conducerea instituției și controlând baza de primari, acesta ar putea deveni o variantă care să îl provoace la duel local pe Gheorghe Falcă, europarlamentar, un apropiat al liderului PNL. În lipsa unei demnități alese uninominal, că e primărie sau consiliu județean, un președinte de organizație devine vulnerabil în fața unui astfel de challenger. La Arad, o altă pistă este și primarul municipiului reședință de județ, Călin Bibarț.

Sibiul are o situație similară. Daniela Câmpean este președinte de Consiliu Județean de niște ani buni dar liderul organizației județene este fostul ministru Raluca Turcan, un politician cu o tracțiune electorală în scădere sau neglijabilă. Câmpean poate fi încurajată să o contracandideze. Bistrița-Năsăud e într-o situație tensionată intern, cu un președinte de organizație, Robert Sighiartău, care a pierdut la scor alegerile locale pentru Consiliul Județean și fostul primar din Bistrița, Ioan Turc care a fost la o distanță de doar nouă voturi să își păstreze mandatul. Rivalitatea dintre cei doi este cunoscută. Lupta pentru succesiune, acolo, va fi clar speculată.

Timișul, între Bolojan și alianța locală cu PSD

Timișul e un caz aparte. Vacantarea fotoliului de primar îi face pe liberalii de acolo să aleagă un candidat comod pentru liderul local Marilen Pirtea, dar un candidat care nu e neapărat pe profilul conducerii centrale. Unde mai pui că în capitala Banatului se consumă cel mai strâns parteneriat dintre PNL și PSD. Vicepreședintele Consiliului Județean, Alin Popoviciu, nu a ezitat să transmită un mesaj în care subliniază colaborarea din Timiș cu PSD și că ar accepta susținerea social-democraților pentru candidatul liberal la Primăria Timișoara. “Protocolul PSD-PNL este un angajament pe care îl respect. A început corect, a funcționat corect și am convingerea că va continua în aceleași condiții până la finalul mandatului. (…) În ceea ce privește Primăria Timișoara, apreciez disponibilitatea pe care partenerii noștri din Consiliul Județean și-au exprimat-o pentru a susține candidatul PNL, în eventualitatea organizării unor alegeri anticipate.”, a scris Alin Popoviciu pe pagina sa de facebook.

Demisiile cerute de Bolojan, testul loialității în PNL

Solicitarea lui Ilie Bolojan de demisie în bloc a demnitarilor susținuți de PNL ar putea să se miște mai greu. Unii s-au conformat deja. Unii s-ar putea să nu urmeze direcția partidului. Și ăsta e un semn că Bolojan nu mai este ascultat. Chiar prefectul din organizația condusă informal de Emil Boc a precizat în presa locală că va lua o decizie în funcție de evoluția politică. O temporizare cât un refuz. Iar în tot acest timp edilul fost premier în mandatele lui Traian Băsescu nu s-a poziționat nicicum.

Bolojan mai are o carte de jucat: rezultatele electorale

Ilie Bolojan se bazează în continuare pe o structură de partid relativ largă printre care și filiale mari și filiale cu rezultate: București, Alba, Bihor, Constanța. Ca președinte a bifat o victorie electorală mare: câștigarea Bucureștiului de către PNL. Ultima oară când liberalii au avut primar general era în urmă cu 30 de ani. Argument care va conta în lupta internă. La fel ca și reziliența sa în fruntea partidului și a Guvernului după moțiunea de cenzură trecută.

Ce îi va ademeni pe primari: loialitatea sau accesul la putere?

Va fi practic bătălia între tabăra liderului cu influență electorală care va putea puncta la alegeri și platforma care ar putea fi conectată la resurse și la noua putere, poate chiar prin oameni care rămân în structuri. Ce îi va ademeni mai mult pe primari?