Nota de plată a violențelor din Franța. Parisul impune interdicții de circulație, iar bursa și comercianții resimt șocul

Guvernul francez a impus restricții de circulație pe timp de noapte în centrul Parisului și în alte mari aglomerații urbane, în urma unui weekend marcat de violențe de o gravitate extremă. Pe plan economic, conform datelor centralizate de presă, peste 3.000 de magazine au fost sparte și jefuite, piețele financiare au înregistrat scăderi bruște, iar sistemul național de asigurări se află în impas în fața unor pagube de sute de milioane de euro.

Stefan Lupu - Reporter special
Nota de plată a violențelor din Franța. Parisul impune interdicții de circulație, iar bursa și comercianții resimt șocul

sursa foto: X LucAffret

Guvernul francez a impus restricții de circulație pe timp de noapte în centrul Parisului și în alte mari aglomerații urbane, în urma unui weekend marcat de violențe de o gravitate extremă. Pe plan economic, conform datelor centralizate de presă, peste 3.000 de magazine au fost sparte și jefuite, piețele financiare au înregistrat scăderi bruște, iar sistemul național de asigurări se află în impas în fața unor pagube de sute de milioane de euro.

Autoritățile franceze au activat măsuri de securitate excepționale pentru a opri valul de violențe, jafuri și incendieri care a cuprins marile orașe la sfârșitul săptămânii trecute. Intervenția forțelor de ordine și deciziile administrative radicale vin pe fondul unor tensiuni sociale fără precedent în ultimii ani în Franța.

Restricții de circulație în Paris și marile metropole

Potrivit informațiilor bbc.com, poliția din capitala Franței a instituit o interdicție de deplasare între orele 23:00 și 06:00. Măsura vizează zone centrale intens frecventate, precum Place de la République și perimetrul comercial Les Halles.

De asemenea, adunările publice neautorizate au fost interzise pe suprafețe extinse din centrul Parisului. Restricții similare, care limitează circulația tinerilor pe timp de noapte, au intrat în vigoare și în alte mari orașe. Lista include Marsilia, Bordeaux, Nisa și Lyon în sud, precum și Lille în nordul țării.

Protestele au pornit inițial de la cererile elevilor pentru îmbunătățirea condițiilor din școli. Ulterior, manifestațiile au fost preluate de sindicate și grupuri civice, care au adunat peste 550.000 de oameni pe străzi din cauza scumpirii carburanților și a costului ridicat al vieții. Bilanțul confruntărilor din stradă este foarte mare. Peste 2.500 de protestatari au fost arestați de forțele de ordine, aproximativ 1.000 de polițiști au suferit răni în timpul ciocnirilor, iar un manifestant a rămas fără o mână din cauza detonării unei grenade de dispersie. În orașul Limoges, sediul istoric al primăriei, ridicat în secolul al XIX-lea, a fost mistuit de flăcări.

Ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Chinei au emis avertismente oficiale de călătorie. Cetățenii acestor state au primit recomandarea să evite zonele fierbinți din marile orașe franceze.

Criză la vârful Guvernului și acuzații politice dure

Violențele au declanșat și tensiuni politice la Paris. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut deschis că forțele de ordine au pierdut controlul în mai multe zone urbane și a înaintat demisia.

Președintele Emmanuel Macron a refuzat însă plecarea ministrului. Șeful statului a invocat necesitatea păstrării comenzii operaționale, deși a cerut transparență totală în privința erorilor de anticipare ale serviciilor de informații.

Premierul Sébastien Lecornu a oferit primarilor libertatea de a introduce restricții locale și nu a exclus activarea stării de urgență la nivel național. Totodată, șeful Executivului a promis o lege specială prin care persoanele vinovate de distrugeri vor fi obligate să suporte costurile pagubelor din propriul buzunar.

Pe scena politică au izbucnit replici din partea opoziției. Premierul a acuzat formațiunea de stânga La France Insoumise (Franța Nesupusă) că urmărește instaurarea haosului până la alegerile prezidențiale de anul viitor.

Liderul partidului, Jean-Luc Mélenchon a cerut premierului să prezinte dovezi concrete sau să își ceară scuze public și să înceteze instigarea la dezbinare.

Dezastru economic: 3.000 de magazine jefuite și căderi pe bursă

Consecințele financiare ale revoltelor sunt devastatoare pentru mediul de afaceri. Conform analizei publicate de euronews.com, cel puțin 3.000 de magazine au fost avariate sau jefuite în weekend, o cifră dublă față de estimările inițiale ale Guvernului.

Grupul Carrefour a raportat daune în 50 de supermarketuri, dintre care 20 au fost golite complet de hoți. Printre spațiile sparte s-a numărat și un magazin de lux Louis Vuitton din Marsilia. Unele bunuri furate au fost scoase la vânzare pe internet, platforma Vinted declarând că a blocat conturile suspecte și a șters anunțurile respective.

Bursele au reacționat negativ la deschiderea săptămânii. Indicele bursier CAC 40 a pierdut 1,1%, acțiunile Carrefour au coborât cu 2,2%, iar gigantul LVMH a înregistrat un recul de 1,8%. Totodată, titlurile marilor asigurători AXA și SCOR au scăzut la Paris, iar costurile de împrumut ale statului francez au crescut simțitor pe piețele de obligațiuni.

Asigurările nu acoperă pierderile din vânzări

Camera de Comerț și Industrie estimează valoarea distrugerilor la câteva sute de milioane de euro. Reperul istoric este oferit de revoltele din vara anului 2023, când 17.000 de dosare de daună au adus despăgubiri de aproape 800 de milioane de euro, iar pagubele totale reale au depășit un miliard de euro.

Problema comercianților este legată de contractele de asigurare. Polițele clasice acoperă geamurile sparte, incendiile și furturile, dar nu compensează profitul pierdut din cauza blocării activității comerciale.

Noul mecanism de asigurare pregătit de statul francez, garantat cu 4 miliarde de euro, nu a intrat încă în vigoare din cauza lipsei aprobării de la Comisia Europeană. În fața acestui blocaj, Executivul de la Paris a decis activarea fondului de șomaj tehnic pentru salariații care nu mai pot lucra din cauza distrugerilor. Această cheltuială suplimentară pune o presiune nouă pe un buget public fragil, marcat deja de un deficit prognozat la 5,4% din PIB și o datorie publică de 119%.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.