Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a reacționat dur luni în fața unei propuneri legislative înregistrate la Senat la începutul lunii octombrie, cu solicitare de procedură de urgență. Proiectul vizează modificarea Legii nr. 143/2000 și a Codului Vamal, transformând deținerea de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție.
Conform procurorilor, inițiativa este inacceptabilă și nu poate fi reparată în Parlament.
„Propunerea legislativă nu poate fi susținută, nici în forma inițiatorului, nici prin amendamente punctuale. Viciile sale nu țin de redactare, ci de concepție: proiectul renunță la răspunsul penal fără să instituie vreun criteriu care să separe consumatorul de traficant, transferă calificarea faptei de la procuror la agentul de poliție, sancționează cu amenzi de câteva sute de lei fapte pe care convențiile la care România este parte obligă statul să le incrimineze și deschide traficanților mai multe căi de a scăpa de răspunderea penală”, au transmis procurorii DIICOT.
Un sistem de amenzi fără praguri cantitative
Punctul nevralgic al proiectului este absența totală a unei definiții clare sau a unui prag cantitativ care să separe consumul propriu de trafic.
DIICOT arată că, în noile condiții, operațiunile de cultivare, producere, extragere și deținere ar fi sancționate doar cu amendă de la 1.000 la 1.500 de lei pentru drogurile de risc, și de la 1.500 la 3.000 de lei pentru cele de mare risc. Introducerea în țară a drogurilor ar atrage amenzi între 1.500 și 3.500 de lei.
Mai mult, procurorii acuză că „noul art.4 sancționează contravențional, fără limită cantitativă, fabricarea, extragerea, prepararea și transformarea de droguri, deci inclusiv amenajarea unor laboratoare improvizate de sinteză sau de extracție cu solvenți, cu riscuri de incendiu, explozie și intoxicare pentru vecinătăți, precum și culturile de Cannabis de orice dimensiune, dacă nu se dovedește destinația comercială”.
În prezent, procurorul stabilește încadrarea juridică a faptei. Proiectul schimbă complet paradigma și pune puterea direct în mâinile ofițerului de poliție din stradă.
„Prin urmare, procurorul ajunge să cunoască fapta numai dacă persoana împuternicită să aplice sancțiunea apreciază ea însăși că fapta constituie infracțiune. Discreția de a califica drept «consum propriu» o cantitate deținută de un distribuitor stradal, urmată de achitarea a jumătate din minimul amenzii, creează o zonă de vulnerabilitate la presiuni și corupție, fără niciun mecanism de verificare ulterioară”, subliniază DIICOT. Achitarea rapidă a unei amenzi poate bloca definitiv o urmărire penală viitoare a traficantului.
Breșe majore în mediul online și eșecul modelului de sănătate
Proiectul lasă ușa larg deschisă pentru piața transfrontalieră și comenzile efectuate pe internet.
„Cumpărătorul căruia drogurile comandate îi sunt expediate din alt stat prin colet săvârșește o introducere în țară pe care o poate prezenta drept «import pentru consum propriu». În lipsa pragurilor, fiecare destinatar al unui flux de colete devine contravenient, cu o amendă achitabilă în 15 zile la jumătate din minim, în timp ce vânzătorul din străinătate nu are niciun contact cu jurisdicția română”, avertizează magistrații.
Deși documentul promite concentrarea pe un model de sănătate publică, evaluarea dependenților devine doar opțională. Decizia de a trimite consumatorul la tratament va aparține, conform noului sistem, agentului de poliție, nu unui cadru medical. Mai mult, evaluarea medicală s-ar efectua exclusiv cu consimțământul scris al consumatorului, iar un eventual refuz nu ar aduce nicio sancțiune.
DIICOT: „Mecanismul produce efectul invers”
Inițiatorii proiectului au justificat modificările prin necesitatea de a degreva DIICOT de cazurile mărunte pentru ca procurorii să vizeze exclusiv marele trafic. Instituția demonstrează că se va întâmpla exact contrariul.
Agenții din structurile antidrog ale Poliției Române vor fi blocați cu aplicarea miilor de contravenții, laboratoarele vor continua să efectueze analize pentru fiecare substanță capturată, iar instanțele vor fi asaltate cu plângeri contravenționale. Termenul de prescripție extrem de scurt, fixat la un an, va duce inevitabil la lipsa oricărei sancțiuni.
„Proiectul nu reduce traficul de droguri, ci oferă noi apărări traficanților; nu tratează consumatorul, ci îl lasă în afara oricărui circuit terapeutic; nu degrevează sistemul judiciar, ci mută aceeași muncă pe aceleași structuri, printr-o procedură mai complicată; nu respectă obligațiile internaționale ale României și se sprijină pe o fundamentare contrazisă de propriile anexe”, conchide DIICOT.
Comunicatul DIICOT vine după publicarea în spațiul online a unei petiții pentru liberalizarea consumului și condamnarea traficanților.