Aproape 80 din reprezentanții întreprinzătorilor încadrați la întreprinderile mici și mijlocii nu sunt de acord cu amnistia fiscală propusă de ministrul Eugen Teodorovici, reiese dintr-un sondaj făcut de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Deși 42,8% din respondenți declară că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalitățile datorate), 77,3% din respondenți nu susțin adoptarea acestei măsuri și 77,2% considerând că măsură este una controversată, cu efecte multiple sau cu efecte negative. Respondenţii în număr de 408, au fost în proporţie de 54,3% microîntreprinderi, 17,3% întreprinderi mici, 20,2% întreprinderi mijlocii, 2,8% întreprinderi mari şi 5,4% ONG-uri și alte forme juridice.
La întrebarea “Cine considerați că ar trebui să beneficieze de măsura amnistiei fiscale?” respondenții au apreciat că persoanele fizice și microîntreprinderile ar trebui să fie în principal vizate de această măsură. Întrebați dacă “Sunt interesați personal să își declarare în mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sustrase impozitării?”, 57,2% din respondenți au declarat că nu au un interes personal în aplicarea acestei măsuri, doar 42,8% menționând că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală. În ceea ce privește “efectele considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale”, 44,8% din respondenții au menționat că această măsură este una controversată cu efecte multiple și 32,4% că va avea efecte negative, doar 22,8% considerând că va avea efecte pozitive.
În ceea ce privește efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților au evidențiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinații și mai pronunțată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalității, efectele negative asupra bugetului de stat și creșterea riscului infracțional.
În cuprinsul Programului de Guvernare, la capitolul “Politici publice privind IMM” este menționată “Restartarea mediului de afaceri”, prin „introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greșeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activității ulterioare”.
De la începutul lunii iulie 2018, au fost mai multe declarații publice privind luarea în calcul a amnistiei fiscale, măsură care face obiectul unor analize la nivelul Ministerului Finanțelor și pentru care se va lua o decizie la sfârșitul verii. Ultimile declarații publice au fost în sensul că nu sunt vizate persoanele fizice, ci companiile de stat „cu datorii istorice”.
Amnistia fiscală înseamnă, printre altele, și acordarea de către autorități a unei perioade de grație, de 3-6 luni, în care contribuabilii pot să își declare în mod voluntar veniturile nefiscalizate (care au fost sustrase impozitării), urmând să fie recompensați pentru gestul lor cu reducerea sau chiar eliminarea penalităților de întârziere, precum și de acuzația de evaziune fiscală.
Pe site-ul ANAF există o listă care cuprinde 11.131 datornici persoane fizice, inclusiv nume care dețin funcții publice. În lista neagră a companiilor, inclusiv cele de stat, şi firmelor private, publicată la 30 septembrie 2018, figurează doar primele 500 de societăţi, ale căror datorii cumulate sunt de 13,3 miliarde de lei, Electrocentrale Bucureşti, fiind prima, cu o datorie de peste 800 de milioane de lei, urmată de Complexul Energetic Hunedoara, unde statul este acţionar majoritar, cu 735 de milioane de lei.
E și normal sa nu fie de acord. Ei plătesc fiind luați de proști, în timp de smecherii sunt scutiți de sume imense. Prostul plătește pt smecher. Pt ca datoriile trebuiesc recuperare de la cineva. Cu aceasta decizie, Teodorovici devine extrem de antipatic.