Mihai Jurca explică impactul deciziei CCR: Programul SAFE continuă fără pierderi financiare pentru România

Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, aflat în funcție până pe data de 26 octombrie, a explicat efectele deciziei pronunțate joi de Curtea Constituțională a României. Demnitarul a respins informațiile referitoare la o posibilă blocare a finanțărilor externe pentru sectorul de apărare.

„Curtea Constituțională a României s-a pronunțat astăzi cu privire la un conflict constituțional legat de adoptarea OUG nr. 38/2026. Multe persoane au numit-o, în mod eronat, «Ordonanța SAFE». Totuși, actul normativ nu reglementează modul de implementare a Programului SAFE și nu impactează măsurile luate până acum și nici pașii viitori, ci alte măsuri legate de industrie”, a transmis Mihai Jurca pe o rețea de socializare.

Cadrul legal și termenele de execuție din șantierele navale

Conform explicațiilor oferite de cancelarul fostului guvern, implementarea programului SAFE este reglementată de un alt act normativ, respectiv OUG 62/2025, modificată ulterior prin OUG 21/2026. Această legislație a trecut deja de controlul de constituționalitate în vara anului trecut. Achiziția de echipamente și investițiile din industria de apărare poate continua, astfel, fără probleme.

Ordonanța anulată joi de judecători conținea o prevedere referitoare la modul de efectuare a plăților în avans și a recepției tehnice. Legislația actuală impune livrarea echipamentelor în termen de cel mult trei ani de la virarea sumelor de bani.

„Numai că o navă militară nu se poate construi în 3 ani – nicăieri în lume. E ca și cum ai vrea să-ți construiești o casă, iar banca îți dă avansul cu condiția ca o casă să fie gata în 6 luni. Orice constructor îți spune că nu se poate în mai puțin de un an. Rezultatul: nu poți construi casa, deși ai banii. Nu e vina nimănui – regula e făcută prost”, a detaliat Jurca.

Pentru a remedia problema, documentul anulat prelungea termenul de la trei la cinci ani. Mihai Jurca a subliniat că noul cabinet trebuie să modifice legea pentru a permite construcția navelor în șantierele din România, în loc să blocheze producția internă.

Decizia Curții Constituționale și limitele unui guvern interimar

Precizările vin în contextul în care Curtea Constituțională a constatat joi existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Sesizarea a fost depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.

Judecătorii au stabilit că executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat ordonanța după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură pentru demiterea cabinetului.

Conform deciziei CCR, un guvern demis are rolul strict de a asigura administrarea treburilor publice până la învestirea unui nou executiv. „A accepta o teză contrară ar însemna că Parlamentul nu mai exercită controlul asupra Guvernului, ci că Guvernul este cel care controlează puterea legiuitoare”, a explicat Curtea. Magistrații au concluzionat că un cabinet interimar nu deține competența de a emite ordonanțe de urgență, scrie news.ro.