În România se ucid în fiecare an peste două milioane de animale sălbatice. Aceste cifre șocante nu uimesc însă și autoritățile. Ba mai mult, dau undă verde la vânătoarea de capre negre, marmote sau câini enoți, specii pe cale de dispariție, pe care legea ar trebui să le protejeze.
Prin Ministerul Apelor și Pădurilor, Guvernul aprobă în fiecare an o cotă de vânătoare pentru fiecare fond cinegetic. Este vorba despre 54 de specii de păsări și animale pentru care vânatul este permis. Cifrele stabilite prin ordin de ministru arată amploarea fenomenului. În țara noastră, într-un singur an sunt ucise de vânători două milioane de animale. Dar cifra este cu siguranță mult mai mare, pentru că la acestea se adaugă și braconajul. Este vorba de peste 1.737.345 de păsări și peste 230.445 de animale. Printre animalele pentru care s-a aprobat vânătoarea se numără 113.731 iepuri, 42.369 mistreți, 5.063 cerbi și 480 de capre negre, acestea din urmă fiind amenințate cu dispariția. De asemenea, mai pot fi vânate nevăstuici (2.088), hermeline (574), marmote (15) și câini enoți (3), și aceștia amenințați cu dispariția. La păsări cotele sunt mult mai mari. Este vorba despre peste 250.000 de prepelițe, aproape 300.000 de ciocârlii și peste 200.000 de rațe.
Potrivit ordinului de ministru publicat anul trecut, 428/2017, vânătoarea este permisă pentru 54 de specii de păsări și mamifere. De pe această listă au fost scoși lupii și urșii, a căror vânătoare a devenit interzisă. Ministrul consideră că aceste cote sunt normale și că nu vor scăzute. Ele ar putea fi chiar suplimentate. „Cotele de vânătoare stabilite prin regulamente și acestea rămân sau sunt în vigoare în continuare. De obicei aceste cote se suplimentează pe specia mistreț“, spune Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. Specialiștii sunt de altă părere. „Decizia de a continua vânătoarea fără a avea real un recensământ corespunzător: ce a mai rămas, dacă animalele sunt cu adevărat sănătoase, considerăm că este o decizie foarte foarte proastă“, spune Ovidiu Roșu, medic Vier Pfoten.
Amenințată cu dispariția, capra neagră este un trofeu scump pentru cei care vor să se laude cu un astfel de vânat. Nu mai puțin de 10 mii de euro costă o astfel de partidă de vânătoare. Ciocârlia este și ea o afacere în România, mai ales pentru străini. Italienii sunt cei mai interesați de astfel de păsări, din limba cărora se produce un pateu la un preț foarte ridicat. „Nu este o specie dăunătoare, nu trebuie combătută, este insectivoră. Ar trebui interzisă vânătoarea de ciocârlie pentru că se petrec acte de braconaj. Nu facem altceva decât bișniță cu ciocârlia. Vindem o ciocârlie pe care de fapt nu o avem, pentru că vine prin migrație din alte părți“, spun reprezentanții unei asociații de ornitologie.
În țara noastră sunt două tipuri de vânătoare: cea comercială și cea a asociațiilor de vânătoare, care decid cât păstrează pentru ei și cât le revine străinilor. Dar nu străinii sunt problema, ci autoritățile, care uită cât de importante sunt aceste animale pentru ecosistem.
Interesant 300.000 de ciocarlii, pasari catatoare care iti ”bucura” auzul!!! De ce nu este ”voie” la ciori, pasari zbomotoase si daunatoare? „marii specialisti” de la mediu au si un mediu intelectual in care sa invete sa gadeasca? Din pacate omul fiind un reprezentant al regnului animal simte „nevoia” sa ucida, iar vanatoare este poate „un calmant” pentru
unii. Faptul ca nu sunt reduse mamiferele periculoase, urs/lup/mistret la minim si anual omul cade victima, putem vorbi de incalcarea Constitutiei care apara viata cetatinilor.