Noul ministru al Educației, Valentin Popa, rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava începând din 2012, s-a autoplagiat în cel puțin trei articole științifice, potrivit pressone.ro.
Unul dintre studii identificat ca fiind identic cu un alt text semnat de Valentin Popa a fost scris împreună cu Eugen Coca, directorul Departamentului de Calculatoare, Electronică și Automatică din cadrul Universității „Ștefan cel Mare”.
Articolul se numește „Experimental results and EMC consideration on RFID location systems” și a apărut în volumul „The 1-st RFID Eurasia Conference”, aferent unui eveniment desfășurat în septembrie 2007 la Istanbul.
Noul ministrul al Educației afirma luni, în ziua când a fost audiat de comisia parlamentară, că se discută prea mult despre plagiate fiind umbrite astfel valorile învăţământului românesc, în condiţiile în care nici legea nu prevede exact unde se pun ghilimelele.
„Am avut întotdeauna absolvenţi extraordinari care au plecat în străinătate. Este păcat cu umbrim valorile învăţământului prin scoaterea în evidenţă a unor elemente nu atât de importante, precum cum ar fi plagiatele. Vorbim mult prea mult despre de 0,1% din tezele de doctorat care ar fi plagiate”, a declarat Valentin Popa, după audiere.
„Nici legea după care ar trebui sa îi condamnăm nu este chiar perfectă, nu prevede legea că trebuie ghilimele la un text pe care îl preluăm, sau citarea imediată după el, deşi azi cercetătorii noştri aşa fac. Nici eu nu am învăţat în facultate să fac în acest mod, citarea era la final, dar nu să o faci imediat lăngă text”, a mai spus ministrul Educaţiei.
He he ! Cum se spune, dupa ce ca e prost mai e si prost ! Mai ramine doar sa se dea singur in judecata pentru plagiat, iar in caz de decizie favorabila sa-si treaca banii (primiti ca daune morale) din buzunarul drept in cel sting ! (probabil ca si la scoala, le teze, copia dupa el insusi !)
Din dicționarul explicativ al limbii române (nu mușcă, nu fumează, nu face gălăgie, vă recomand să îl aveți în casă și să îl consultați când aveți nedumeriri cu privire la limba română): PÁNGLICĂ […] [Var.: (reg.) pándlică, pámblică s. f.].
Pardon ! Subiectul articolului nu e faptul ca domnul ministru vorbeste in regionalisme (ceea ce nu e chiar rau, am avea un fel de „Domnu Trandafir” la minister), ci cel ca mîngîie pe cap, parinteste, plagiatorii (conform dex online : „plagiator” : cel ce fură din operele altuia și le publică ca ale sale)
Si de cand este in regula ca un ministru al educatiei sa vorbeasca public folosind uzual regionalisme? Exista o limba literara care trebuie vorbita de catre toti oamenii de stat, indiferent ca au terminat profilul uman sau real. Sa fim seriosi, „pamblica” nu este nici pe departe cea mai mare vina a discursului sau. Omul cu greu poate inchega o propozitie cap-coada, timpul verbelor are acuratetea prognozelor meteo, acordul corect are acelasi grad de predictibilitate etc. Chiat in tot partidul nu se putea gasi un intelectual veritabil care sa nu faca de rusine institutia pe care o reprezinta?
un bişniţar agramat nu poate fi decât un jalnic plagiator, care nu poate compensa lipsa materiei cenuşii decât cu tupeul asociat clasei politice româneşti de azi,caracterizată prin iresponsabilitate, spirit mafiot şi analfabetism…
Tot din DEX
pánglică (pánglici), s. f. – 1. Cordea, bantă, fașă. – 2. Decorație. – 3. Tenie. – Var. (Trans.) pantlică, (Munt.) pamblică, (Banat) plăntică. – Mr. panglică. Germ. Bandel, prin intermediul mag. pántlika (Miklosich, Fremdw., 116; Gáldi, Dict., 149; Bernard 35), cf. ngr. παντλῆϰα, sb., rut. pantlijka, ceh. pantlička. – Der. panglicar, s. m. (fabricant sau vînzător de panglici; scamator, prestidigitator, iluzionist); panglicărie, s. f. (fabrică sau prăvălie de panglici; scamatorie, șarlatanie).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
Cei care au făcut caz de utilizarea unui regionalism (vezi mai sus) nu au citit DEX, au folosit doar cunoștințele proprii, în care uneori mai intră moliile….
Nu există „autoplagiat” pentru simplul fapt ca prezenta unui articol la o conferinta cere obligatoriu munca noua, deci rezultate noi sau concluzii noi din partea aceluiasi cercetator.
Cateii latra cand trece o persoana pe drum fara nici o legatura cu purtarea acesteia.Este scuzabil pentru ei.
Pentru un numit conducator rezultatul muncii sale este ceea ce intereseaza si pentru aceasta este nevoie de ceva vreme.Pana atunci ar trebui lasat sa-si demonstreze capacitatea in munca incredintata.