Constituţia lui Băsescu: remaniere numai cu acordul preşedintelui, suspendarea preşedintelui cu avizul obligatoriu al Curţii Constituţionale, sporirea prerogativelor preşedintelui în materie de referendum, dizolvarea Parlamentului într-un timp mai scurt, deficit bugetar de maxim 3%.
Preşedintele speră ca săptămâna viitoare să primească avizul Consiliului Legislativ pe proiectul de revizuire a Constituţiei, după care îl va trimite la Curtea Constituţională, unde va sta 10 zile. Imediat după aceea, va fi transmis Parlamentului, înainte de vacanţa de vară. Gheorghe Piperea, membru al Comisiei pentru o nouă Constituţie a Fundaţiei Horia Rusu, a declarat: „Revizuirea Constituţiei este o problemă grea, nu se poate rezolva la nivelui unei Comisii prezidenţiale”. „Dezbaterile Comisiei pentru o nouă Constituţie, iniţiate de Fundaţia Horia Rusu au fost mai pline de idei. Vom prezenta proiectul nostru în toamnă”, a mai spus Gheorghe Piperea. Citiţi aici calendarul revizuiirii Constituţiei şi aici declaraţia completă a lui Gheorghe Piperea.
Motivele revizuirii Constituţiei, aşa cum le-a expus Traian Băsescu
Preşedintele a declarat ieri ca se aşteaptă ca săptămâna viitoare să primească avizul Consiliului Legislativ pe proiectul de revizuire a Constituţiei, după care îl va trimite la Curtea Constituţională, unde va sta 10 zile. Imediat după aceea, va fi transmis Parlamentului, înainte de vacanţa de vară (20-30 iunie).
Totodată, după avizul Consiliului legislativ, va fi transmis şi partidelor. Traian Băsescu a precizat că vrea să meargă în faţa Parlamentului, în a treia decadă a lunii iunie, pentru a-şi exprima punctul de vedere.
Preşedintele a pretins că modificarea Constituţiei are la bază trei motive principale: rezultatul referendumului din noiembrie 2009, necesitatea de a ne adapta în mod continuu la statutul nostru de membru al NATO şi UE şi experienţa celor două mandate ale sale. Motivul principal invocat de preşedinte a fost însă acela legat de experienţa celor două mandate ale sale. Cele mai multe prevederi incluse în proiectul de revizuire a Constituţiei au fost, potrivit spuselor preşedintelui, un răspuns la conflictele instituţionale cu care s-a confruntat preşedintele pe parcursul celor două mandate ale sale. Şi toate aceste conflicte instituţionale cu care s-a confruntat sunt rezolvate în proiectul de revizuire în favoarea Preşedintelui.
Traian Băsescu a invocat din nou art. 2 din Constiţutie, potrivit căruia poporul îşi exercită suveranitatea direct prin referendum sau indirect prin cei aleşi. Ideea că referedumul este consultativ este o mistificare, a spus el, şi a susţinut că rezultatul referedumului trebuie pus obligatoriu în aplicare.
Principalele modificări sunt:
1. Trecerea de la bicameralism la unicameralism
2. Numărul parlamentarilor va fi redus de la 471 la 300.
3. Introducerea avizului obligatoriu al Curţii Constituţionale cu privire la suspendarea preşedintelui
Suspendarea Preşedintelui se poate face numai după obţinerea avizului Curţii Constituţionale. În prezent, dacă forul constituţional dă un aviz negativ în privinţa suspendării, atunci Parlamentul nu este ţinut de acest aviz.
4. Consolidarea rolului Preşedintelui în privinţa referendumului
Parlamentul este obligat să se pronunţe în 30 de zile cu privire la iniţiativa Preşedintelui de a declanşa referendumul. Dacă nu se pronunţă în acest termen, atunci se consideră că Parlamentul este de acord cu iniţiativa preşedintelui şi procedura referendumului poate fi declanaşată.
5. Dizolvarea parlamentului
Reducerea termenului în care preşedintele poate dizolva Parlamentul, daca nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului, de la 60 de zile, la 45 de zile. În prezent, termenul este de 60 de zile.
6. Remanierea şi numirea miniştrilor nu poate fi făcută decât după consultarea Preşedintelui.
7. Angajarea răspunderii Guvernului
Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului doar o singură dată pe sesiune, cu excepţia cazurilor de adoptare a proiectului de buget de stat şi al asigurărilor sociale de stat. În prezent, nu spune de câte ori Guvernul poate să-şi sume răspunderea.
8. Investitura Guvernului
Articolul 103 se modifică prin stipularea faptului că „Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra formării noului Guvern în termen de 10 zile de la data solicitării votului de încredere. In caz contrar, dupa trecerea celor 10 zile, candidatul propus, împreună cu programul şi lista Guvernului va fi considerat respins de către Parlament”, iar Preşedintele României va desemna un alt candidat.
9. Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din produsul intern brut
Se adaugă un nou articol 138′ care vorbeşte despre „Politica financiară” şi stipulează că Statul trebuie sa evite deficitul public excesiv. Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din produsul intern brut, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB. Se mai precizează că împrumuturile externe pot fi contractate numai în domeniul investiţiilor. Valorile maxime prevazute pot fi depasite doar in cazul unor producerii unei catastrofe naturale sau ivirii unor situatii exceptionale cu impact negativ semnificativ al finantelor publice.
10. Dreptul de proprietate privată
În forma actuală, paragraful (8) stipulează ca „Averea dobandită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit se prezumă”. În forma propusă de preşedinţie, paragraful (8) spune ca „Averea dobandită licit nu poate fi confiscată”.
11. Imunitatea parlamentară
Articolul 72 se modifică şi se precizează că „Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se poate face numai de catre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie”.
12. Istanţele judecătoreşti
La Articolul 126, instanţele judecătoreşti, paragraful (6) se va modifica astfel: „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor ce privesc raporturile cu Parlamentul, a actelor de comandament cu caracter militar, precum şi a celor care privesc politicile fiscale şi bugetare”.
