' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Potrivit News.ro, SUA au anunţat că vor să-şi reducă efectivele alcătuite din aproximativ 4.600 de militari. Procesul va fi implementat în etape, în funcție de rotațiile contingentelor naționale. De asemenea, Alianța își rezervă dreptul de a anula decizia în orice moment. Dacă situația din teren se va agrava, NATO va trimite din nou soldați în regiune.
„Angajamentul NATO față de securitatea din Kosovo a contribuit la creșterea stabilității, în timp ce organizațiile de securitate locale au devenit mai capabile. Condițiile actuale oferă oportunitatea optimizării dimensiunii și poziționării forțelor KFOR”, a explicat generalul american Alexus G. Grynkewich, Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa.
Istoricul celei mai lungi operațiuni militare din Balcani
Misiunea KFOR a fost înființată în anul 1999, imediat după încheierea sângerosului conflict din Kosovo. Aceasta a devenit una dintre cele mai longevive și importante operațiuni de menținere a păcii din istoria NATO. La început, forțele internaționale numărau 50.000 de soldați. În prezent, din cauza stabilizării relative, efectivele totale au scăzut sub 4.000 de militari, ajutați de 2.000 de polițiști europeni.
România participă activ la această structură, având în teren 70 de militari. Deși Bucureștiul nu recunoaște oficial independența provinciei Kosovo, armata română contribuie la menținerea securității pentru toate comunitățile etnice din teritoriu.
Presiunile SUA și strategia de retragere a administrației Trump
Discuțiile privind reducerea misiunii KFOR au început încă din luna februarie a acestui an. Administrația Trump a pus presiune pe aliații europeni pentru a reduce activitățile externe ale NATO și pentru a reveni la statutul de alianță de apărare strict euroatlantică. Washingtonul a sugerat că nu toate misiunile externe trebuie să fie o prioritate pentru Pentagon.
Această tendință de retragere face parte dintr-o strategie mai amplă a Statelor Unite, care include și reducerea prezenței militare americane din Siria și Irak. De asemenea, în toamna anului trecut, SUA au decis și retragerea a peste 1.000 de militari din România, încetând rotația trupelor la baza de la Mihail Kogălniceanu.
