Nazare acuză „informații alarmiste” despre recesiunea tehnică: „România nu este într-o criză economică”

„Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului.

Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres”, a transmis Alexandru Nazare.

„România nu este într-o criză economică”

Acesta a mai adăugat că economia României va crește și în 2026, cu cel puțin 1%, potrivit prognozelor de la Ministerul Finanțelor, FMI, Banca Mondială sau Comisiei Europene. Ministrul a precizat, însă, că există o încetinire temporară între două trimester ale anului trecut (aproximativ –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru). Alexandru Nazare spune că acest fenomen este corelat cu „ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum”.

„Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă.

Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.”, a mai declarat ministrul.

Nazare: Investițiile cresc, exporturile susțin economia

Alexandru Nazare mai precizează că INS indică scăderi ale PIB nu doar în 2025, ci și în 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare.

„Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv”, a explicat ministrul Finanțelor.

În mesajul său, Alexandru Nazare mai susține că în același timp investițiile cresc, exporturile susțin economia, iar somajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%.

„Adevăratul risc pentru România nu este o «recesiune tehnică» temporară”

Următorul pas indicat de ministrul Finanțelor este relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business.

„Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung.

Adevăratul risc pentru România nu este o «recesiune tehnică» temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii”, a precizat Alexandru Nazare.