Noroc! Şampanie Veuve Clicquot de la 1700 descoperită pe fundul mării

Scafandrii au făcut o descoperire-surpriză în acest weekend: 30 de sticle de şampanie pe fundul mării, în arhipelagul Aaland, cu o vechime estimată de peste 220 de ani. Este vorba de Veuve Clicquot şi este considerată cea mai veche şampanie încă bună de băut din lume. Nerăbdători să dea noroc şi să descopere dacă mai […]

De cotidianul.ro - Autor
Noroc! Şampanie Veuve Clicquot de la 1700 descoperită pe fundul mării

Scafandrii au făcut o descoperire-surpriză în acest weekend: 30 de sticle de şampanie pe fundul mării, în arhipelagul Aaland, cu o vechime estimată de peste 220 de ani. Este vorba de Veuve Clicquot şi este considerată cea mai veche şampanie încă bună de băut din lume. Nerăbdători să dea noroc şi să descopere dacă mai […]

Scafandrii au făcut o descoperire-surpriză în acest weekend: 30 de sticle de şampanie pe fundul mării, în arhipelagul Aaland, cu o vechime estimată de peste 220 de ani. Este vorba de Veuve Clicquot şi este considerată cea mai veche şampanie încă bună de băut din lume.

Nerăbdători să dea noroc şi să descopere dacă mai era spumantă, scafandrii au deschis prima stică şi au descris-o ca având un gust „fabulos”, deşi cam dulce în comparaţie cu şampania din zilele noastre.

Sticlele de şampanie, găsite la 55 de metri adâncime, fac parte dintr-o ediţie de top a brandului Veuve Clicquot. Legenda spune că au fost trimise drept cadou pentru Curtea Imperială a Rusiei de către regele Franţei Ludovic al XVI-lea.

Sticlele au fost descoperite în largul coastei insulei Aaland. Locul unde băutura a stat în tot acest timp era ferit total de lumină, iar faptul că a fost păstrată la temperaturi joase, ca într-un frigider, o face să fie şi astăzi perfectă pentru consum. Locul în care a fost descoperită este ţinut secret.

„Am luat legătura cu producătorii Moet & Chandon, care ne-au răspuns că sunt siguri în proporţie de 98% că şampania este Veuve Clicquot”, a declarat pentru Associated Press liderul grupului de scafandri care a făcut descoperirea.

Conform primelor analize, sticlele ar fi fost produse între 1772 şi 1789, anul Revoluţiei Franceze, de către o companie ce a fost mai apoi cunoscută sub numele de Veuve Clicquot. Dacă analizele de laborator se confirmă, o sticlă de şampanie ar putea valora chiar şi câteva milioane de euro, este de părere oenologul Ella Gruessner Cromwell-Morgan, cea care, de altfel, a şi degustat băutura. „Şampanie era de un auriu închis şi avea parfum de tabac, stejar şi strugure”, a spus aceasta. Experta a adăugat că are încă în frigider un pahar cu preţioasa licoare din care savurează din când în când pentru a se asigura că este reală.

Autorităţile din Aaland se întâlnesc luni pentru a stabili cine este proprietarul de drept al şampaniei, în condiţiile în care arhipelagul Golfului Bothnia aparţine Finlandei, deşi se bucură de autonomie faţă de Helsinki, iar locuitorii vorbesc suedeza.

Şampania modernă a fost produsă pentru prima dată de Casa Veuve Clicquot în secolul al 19-lea, dar vinul spumant din regiune era cunoscut şi apreciat încă din secolul al 17-lea. Când sticlele de şampanie au fost expediate din Franţa spre ţările baltice, 90 la sută din vinul produs în regiunea Champagne, 70 kilometri de Paris, era de culoare roz şi fără bule.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.