Bilanțul lui Văcăroiu

Nouă ani cu un fost premier la Curtea de Conturi

În mandatul pe care Nicolae Văcăroiu l-a avut la șefia Curții de Conturi din 2008 până acum s-au identificat 186.134 de cazuri de abateri de la legalitate, în valoare de peste 331,3 miliarde lei, din care peste 301 miliarde lei sunt abateri financiar-contabile. De asemenea, circa 11,9 milioane lei sunt plăți nelegale și 18 milioane lei venituri suplimentare.

Curtea de Conturi a constatat 132.746 de nereguli la bugetele locale în perioada ianuarie 2009 – iunie 2017, iar valoarea abaterilor financiar-contabile constatate însumează peste 87,2 miliarde lei, se arată în Cartea Albă a instituției. Cele mai multe nereguli au fost constatate la bugetele comunelor (97.388).

De ce a fost păgubit bugetul de stat

În ceea ce privește bugetul de stat, abaterile financiar-contabile constatate depășesc 143,2 miliarde lei, fiind constatate 28.337 de cazuri. Abaterile care au influențat calitatea gestiunii economico-financiare și care au condus la prejudicii au fost cauzate, în principal, de următoarele: stabilirea inadecvată a atribuțiilor și responsabilităților compartimentelor funcționale, precum și ale personalului, acestea nefiind întotdeauna bine precizate prin regulamentele interne sau în fișa postului; lipsa de pregătire a personalului care asigură monitorizarea achizițiilor publice și urmărirea contractelor, inclusiv urmărirea contractelor de prestări servicii încheiate cu diriginții de șantier; interpretarea eronată a dispozițiilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, stabilirea de către autoritățile publice locale deliberative sau executive, prin hotărâri, dispoziții sau prin contracte colective de muncă, a acordării unor sume de natură salarială, cu nerespectarea cadrului legal reglementat; modificarea nejustificată și cu încălcarea prevederilor legale a unor clauze prevăzute în contractele încheiate privind execuția lucrărilor, prestarea serviciilor sau achiziționarea unor bunuri – aspecte care au generat supraevaluarea cantităților sau prețurilor la care au fost decontate; nestabilirea oportunităților și priorităților în aprobarea și efectuarea cheltuielilor publice, în vederea protejării resurselor bugetare de utilizare neadecvată, a asigurării bunei gestiuni a fondurilor publice și potrivit interesului statului și comunităților locale; modul deficitar de însușire și aplicare a cadrului legislativ privind atribuirea contractelor de achiziție și/sau a celor de concesionare atât la nivelul autorităților executive, cât și la cel al autorităților deliberative; neinstituirea de către entitățile publice a unor proceduri proprii privind inițierea, derularea și monitorizarea proceselor de achiziții publice, care să conțină atribuții și responsabilități concrete pentru personalul implicat în aceste activități, cu accent pe respectarea legalității și a principiilor de transparență, liberă concurență, tratament egal și eficiență a fondurilor publice; verificarea superficială a situațiilor de plată în ceea ce privește concordanța dintre cantitățile confirmate în caietele de sarcini, cantitățile din devizele ofertate și cele real executate, precum și respectarea prețurilor din oferta financiară.

  • 186.134 cazuri de abateri de la legalitate, în valoare de peste 331,3 miliarde lei
  • 132.746 de nereguli la bugetele locale, cu o valoare a abaterilor financiar‑contabile de peste 87,2 miliarde lei
  • 132.746 de nereguli au fost descoperite la bugetele locale în 9 ani
  • 97.388  – cele mai multe nereguli au fost constatate la bugetele comunelor
  • 718 cazuri, în 9 ani, care privesc fapte ce prezintă indicii de săvârşire a infracțiunilor de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, fals, fals intelectual şi uz de fals, delapidare, nerecuperarea prejudiciilor, pentru care Departamentul juridic a sesizat organele de urmărire penală, cu prejudiciu de 11.350.355,75 mii lei
  • 42 de sesizări au fost transmise la DNA, pentru un prejudiciu de 1,67 miliarde lei
  • 28.337 de abateri financiar-contabile care au afectat bugetul de stat = 143,2 miliarde lei
  • 72 de aparate RMN ar fi putut achiziționa Ministerul Sănătății dacă banii necheltuiți de minister ar fi fost bine chivernisiți. La sfârșitul anului trecut, disponibilul din cont al veniturilor proprii a ajuns la 521.610.000 lei, bani cu care, spun experții Curții de Conturi, ar fi putut fi cumpărate 72 de aparate RMN, la un preț mediu de aproximativ 7,1 milioane lei.

Organele de urmărire, sesizate pentru un prejudiciu de 11.350.355,75 mii lei

Departamentul juridic a sesizat organele de urmărire penală în 718 de cazuri care privesc fapte ce prezintă indicii de săvârşire a infracțiunilor de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, fals, fals intelectual şi uz de fals, delapidare, nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de către Curtea de Conturi (infracțiune prevăzută de art. 64 din Legea nr. 94/1992) etc., cu un prejudiciu estimat la 11.350.355,75 mii lei.

Sesizarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă

Autoritatea de Audit sesizează Departamentul pentru Luptă Antifraudă în situaţia în care, ca urmare a misiunii de audit, descoperă indicii de fraudă ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene și bugetului național.

Protocolul încheiat între cele două instituţii facilitează derularea unor activităţi specifice în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene. Verificările de audit au detectat și cazuri în care există indicii cu privire la suspiciuni de fraudă, aceste cazuri fiind notificate organelor abilitate, spre analiză și investigație. Cele mai multe au vizat crearea artificială a condițiilor pentru a putea beneficia de finanțare, existența unor potențiale conflicte de interese, atribuirea incorectă a unor contracte sau efectuarea unor plăți pentru cheltuieli nerealizate/fictive.

Mai ușor pe scări cu prejudiciul adus fondurilor UE

În ceea ce privește fondurile alocate României aferente perioadei de programare 2000-2006, Autoritatea de Audit a transmis până pe 31 decembrie 2014 către DLAF 25 de sesizări de fraudă, cu o valoare estimată a prejudiciului de 13.192 mii euro. În cazul fondurilor acordate României în cadrul perioadei de programare 2007-2013, Autoritatea de Audita transmis până pe 31 martie 2016 către DLAF 142 de sesizări privind suspiciunile de fraudă identificate.

În 2016, DNA – sesizată în 42 de cazuri

Curtea de Conturi a sesizat anul trecut Direcția Națională Anticorupție în 42 de situații de prejudiciere a banului public. În urma controalelor de audit, inspectorii au descoperit găuri de sute de milioane de lei în ceea ce privește Compania de Autostrăzi, Electrocentrale Grup, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Administrația Județeană a Finanțelor Ilfov, falimentara RAAN, la Salrom, la un program ce viza prima de stat în sistemul de economisire-creditare etc.

CNADNR, în topul neregulilor

Dosarele înaintate de Curtea de Conturi către DNA în 2016 cuprind un prejudiciu total de 1,67 miliarde lei. Două controale diferite ale ­Curţii de Conturi la Compania de Autostrăzi au dus la constatarea unor prejudicii de 223,3 milioane lei şi 38,4 milioane lei și în ambele situaţii a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, dar şi DNA în primul caz. Aceste daune completează un tablou cu numeroase prejudicii descoperite la CNADNR. Curtea a constatat că s-au făcut plăți nejustificate în valoare de 30 milioane lei ca urmare a renunțării la judecarea unor recursuri declarate împotriva unor decizii ale Curții de Apel, cu privire la penalități contractuale solicitate de SC Spedition UMB SRL. Compania lui Dorinel Umbrărescu a majorat nejustificat bugetul proiectului de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii, finanţat dintr-un împrumut al Băncii Europene de Investiţii (BEI), cu suma de 199,15 milioane lei, faţă de valoarea aprobată a acestuia. Astfel, s-au făcut plăți nejustificate de 30,5 milioane lei ale unor sume cu titlul de „actualizări“ ale unor situaţii de lucrări aferente derulării contractului de modernizare a Transalpinei, s-au făcut plăți nejustificate ale unor sume cu titlu de „cost de finanţare“, aferente garanţiilor de bună execuţie, în cadrul derulării aceluiași contract cu firma lui Nelu Iordache, Romstrade etc.

Băncile cu probleme, semnalate de CC

Două din cazurile sesizate la DNA vizează BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL) şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (Raiffeisen BpL), Curtea de Conturi susținând că acestea au încălcat prevederile legale privind acordarea primei de stat în sistemul de economisire-creditare, permiţând clienţilor să utilizeze subvenţiile în alt scop decât cel pentru care au fost acordate. „În cele mai multe cazuri, încheierea şi derularea contractelor de economisire-creditare sub această denumire a fost doar formală. Procedându-se într-o asemenea manieră, prin acordarea primei de la stat s-a stimulat doar componenta de economisire, iar componenta de creditare a dezvoltării domeniului locativ a înregistrat valori nesemnificative, departe de scopul iniţial al legii“, arată un raport al Curții de Conturi. Instituţia acuză băncile că au prezentat Ministerului Dezvoltării date inexacte pentru primirea de la bugetul de stat a subvenţiilor bugetare reprezentând prima de stat în cadrul contractelor de economisire-creditare şi că au încheiat contracte inclusiv cu copii minori, în unele cazuri cu vârste de sub un an. Prejudiciul invocat de Curtea de Conturi este de aproape 330 milioane lei.

Curtea de Conturi, în război penal cu o companie a Ministerului Energiei

În urma unui control la Electrocentrale Grup, companie deținută de Ministerul Energiei, s-a descoperit un prejudiciu de 243,5 milioane lei, Curtea reclamând „abuz în serviciu și neglijență în serviciu“, fapt pentru care a fost sesizată DNA. Compania a dat Curtea de Conturi în judecată, iar Curtea de Apel București a admis în parte cererea. „Admite în parte cererea de chemare în judecată. Anulează în parte Încheierea Curţii de Conturi nr. 9/24.02.2016 şi în parte Decizia Curţii de Conturi nr. 37/21.12.2015, în limita măsurii II. 5 din Decizie referitoare la «decontarea cheltuielilor de deplasare (cazare, diurnă şi transport)». Respinge ca neîntemeiată, în rest, cererea de chemare în judecată. Obligă pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru“, se arată în sentința Curții de Apel.

Ministerul Sănătății avea banii necesari pentru investiții în aparatură

Un audit al Curții a stabilit că Ministerul Sănătății nu a distribuit așa cum ar fi trebuit resursele pentru finanțarea investițiilor din sistemul sanitar, ceea ce a dus la subfinanțarea nevoilor legate de dezvoltarea infrastructurii din sănătate și a dotărilor cu aparatură medicală. Din 2011 până în 2015, Ministerul Sănătății a rămas de fiecare dată cu bani necheltuiți proveniți din venituri proprii – în medie, 180.142.000 lei anual. În 2015 însă a stabilit un record: disponibilul din cont al veniturilor proprii a ajuns la 521.610.000 de lei, bani cu care, spun experții Curții de Conturi, ar fi putut fi cumpărate 72 de aparate RMN, la un preț mediu de aproximativ 7,1 milioane lei. Inspectorii Curții au descoperit și investiții care nu și-au atins niciodată scopul pentru care au fost făcute, dar și „neinstalarea/nepunerea în funcțiune sau punerea în funcțiune cu o întârziere între 90 și 800 de zile a aparaturii achiziționate, în sumă estimată de 98.541.000 de lei“.

Neregulile ministerului condus de Shhaideh

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus de Sevil Shhaideh în 2015, a comis numeroase abateri, precum înregistrări de sume pe cheltuială, fără a analiza cauzele care le-au generat, monitorizări deficitare de finanțări, verificări necorespunzătoare ale modului cum se utilizează fondurile alocate pentru diverse construcții sociale, neurmăriri ale prevederilor legale legate de unele proiecte. De asemenea, la nivelul entităților subordonate sau aflate sub autoritatea ministerului s-au consemnat evidențe eronate ale unor sume în contabilitate, nu s-au identificat prestatori de servicii de utilitate publică, s-au supradimensionat rezultate patrimoniale etc.

La Agricultură, salarii nejustificate

Acestea sunt câteva dintre constatările făcute de inspectorii Curții de Conturi în urma unor controale la minister și la instituțiile din subordine. Rezultatele auditului au apărut în sinteza Raportului de Audit privind Contul General Anual de Execuție a Bugetului de Stat pe anul 2015. Curtea a descoperit că la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au acordat venituri salariale nete nelegale, în valoare de 58.000 lei, pentru patru persoane încadrate în funcții de conducere, în perioada 1 ianuarie 2015 – 9 aprilie 2016, în timp ce la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-au efectuat plăți nejustificate în valoare de 604.000 lei din fondurile alocate de la bugetul de stat pentru plata producătorilor agricoli, conform unui raport al Curții din 2015.

 

Recomanda
Cosmin Pam Matei 1098 Articole
Author

9 Comentarii

  1. Mira-m-as ca inspectorii aia de la Curtea de Conturi sa fie asa mari specialisti, ba dimpotriva cred ca o parte foarte mare din prejudiciile reclamate sunt abuzuri facute aiurea si marea problema e ca nimeni raspunde pentru aiurelile descoperite de incompetentii astia.

    • NOUA ANI IN FRUNTEA CURTII DE CONTURI , CU UN MARE ACTIVIST AL REGIMULUI COMUNIST ! SI S-A VARSAT ATITA SINGE !

  2. BLA….BLA….BLA…. ÎN 9 ANI INSPECTORII DLUI ”LĂUDAT” S-AU DUS,AU CONSTATAT,AU SCRIS ETC., DAR ROMÂNII AR TREBUI SĂ AFLE CE REZULTATE AU AVUT CONTROALELE LOR. CE BANI AU FOST ADUȘI ÎN BUZUNARUL ȚĂRII,CE CONDAMNĂRI AU REZULTAT . ALTFEL ARTICOLUL SUNĂ CA O ODĂ ADUSĂ ACELEI INSTITUȚII ȘI FOSTULUI ȘEF.

  3. Comentatori vagabonzi sunt pe toate drumurile. Probabil ei traiesc numai din munca cinstita si au platit impozit pentru fiecare leu castigat. Asteptati desteptilor sa se distruga tot si apoi va fi liber la furat. Sunteti in stare sa vindeti si praful din aer. As iesi imbracat intr-o carte pe strada, dar s-ar putea sa faceti infarct… latrai sunt oriunde. Faceti ceva bun! Lasati-i pe altii sa-si faca treaba. Nu mai criticati cu tembelisme.

  4. O cârpă cu care toți nesimțiții in ultimii 27 de ani și-au curățat anusul. Nu înțeleg de ce un tânăr român deștept și cinstit trebuie să admită că e conaționalul ăstuia?

  5. Dacă ăsta ar fi fost deștept și cinstit ar fi făcut justiția să funcționeze pe vremea când era prim ministrul. Dacă ar fi făcut-o azi românii ar avea un nivel de trai cel puțin la nivelul grupului de la Vișegrad. Nu a făcut-o. Baiul e că nici nu a încercat să o facă. Deci? …. e unul dintre marii batjocoritori ai neamului românesc.

  6. Lipsa de reactie si combativitate a institutiilor cu atributii in apararea bunurilor statului si a patrimonoiului national in mod special din partea Curtii de Conturi in sanctionarea delictelor prin care, s-a permis in mod discretionar folosirea frauduloasa a banului public inclusiv prin infiintarea unor structuri (posturi, functii, servicii, directii, agentii, etc) parazitare pentru realizarea progresului si trucarea de licitatii la achizitiile publice, a condus la, escaladarea fenomenului infractional si devierea societatii de la normalitate precum si la adancirea saraciei in Ro.
    Este condamnabil modul cum s-a decis ultima data, politic, alcatuirea conducerii Curtii de Conturi, prin ignorarea necesitatii independentei si caracterului apolitic a acesteia. Cu o conducere a C.C. framintatata de intrigi generate de interese politice marsave, divergente si meschine sau dominata de pasivitate, Romania nu poate avea rigoare si performanta in activitatea de control al modului de gestionare a banului public. Un fost manuitor-gestionar al fondurilor publice, republicane – fost prim-ministru – nu poate indeplini ulterior functia de sef al Curtii de Conturi pentru ca un asemenea caz se afla intr-o totala incompatibilitate si in acelasi timp intr-o situatie de conflict de interese.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*